enterogastron sn [At: DN3 / Pl: ~oane / E: fr entérogastrone] Hormon din duoden care inhibă secreția și mobilitatea stomacului.

ENTEROGASTRÓN s. n. v. enterogastronă.

ENTEROGASTRÓNĂ, enterogastrone, s. f. Hormon duodenal cu acțiune inhibitoare asupra secreției și motilității gastrice. [Var.: enterogastrón s. n.] – Din fr. entérogastrone.

ENTEROGASTRÓN s. n. v. enterogastronă.

ENTEROGASTRÓNĂ, enterogastrone, s. f. Hormon duodenal cu acțiune asupra secreției și motilității gastrice. [Var.: enterogastrón s. n.] – Din fr. entérogastrone.

enterogastrónă s. f., g.-d. art. enterogastrónei; pl. enterogastróne

enterogastrónă s. f., g.-d. art. enterogastrónei; pl. enterogastróne

ENTEROGASTRÓN s.n. Hormon din duoden care inhibează secreția și mobilitatea stomacului. [< fr. entérogastrone, cf. gr. enteron – intestin, gaster – stomac].

ENTEROGASTRÓNĂ s. f. hormon din duoden care inhibă secreția și mobilitatea stomacului. (< fr. entérogastrone)