eneacord definitie

7 definiții pentru eneacord

eneacord sn [At: CERNE, D. M. / P: ~ne-a~ / Pl: ~uri / E: fr ennéacord] Liră cu nouă coarde folosită de vechii greci.
ENEACÓRD s. n. Liră cu nouă coarde, folosită de vechii greci. [Pr.: -ne-a-] – Din fr. ennéacorde.
ENEACÓRD s. n. Liră cu nouă coarde, folosită de vechii greci. [Pron. -ne-a-] – Din fr. ennéacorde.
eneacórd (-ne-a-) s. n.
eneacórd s. n. (sil. -ne-a-)
ENEACÓRD s.n. Liră cu nouă coarde, folosită de vechii greci. [Pron. -ne-a-. / < fr. ennéacorde, cf. gr. ennea – nouă, lat. corda – coardă].
ENEACÓRD s. n. liră cu nouă coarde, la vechii greci. (< fr. ennéacorde)

eneacord dex

Intrare: eneacord
eneacord substantiv neutru
  • silabisire: -ne-a-