Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru endemism

endemism sn [At: ENC. ROM. II 297 / Pl: ~e / E: endemie + -ism] 1 (Blg) Proprietate a unor specii de plante sau de animale, care tr─âiesc ├«ntr-un anumit loc, de a ocupa arii restr├ónse, fiind ├«n faza de ├«nceput a dezvolt─ârii lor sau ├«n curs de dispari╚Ťie. 2 Caracterul a ceea ce este endemic (3). 3 (Lpl) Specii de plante sau de animale care se caracterizeaz─â prin endemism (1).
ENDEM├ŹSM s. n. (Biol.) Fenomen const├ónd ├«n existen╚Ťa unor specii, genuri, familii exclusiv pe un teritoriu determinat, relativ limitat. ÔÖŽ Caracter endemic; endemicitate. ÔÇô Din fr. end├ęmisme, engl. endemism.
ENDEM├ŹSM s. n. (Biol.) Particularitate a unor specii biologice de a tr─âi pe o anumit─â arie geografic─â. ÔÖŽ Caracter endemic; endemicitate. ÔÇô Din fr. end├ęmisme, engl. endemism.
*endem├şsm s. n.
endem├şsm s. n.
ENDEM├ŹSM s.n. Caracterul a ceea ce este endemic. ÔÖŽ Particularitate a unor specii, animale sau vegetale, de a vie╚Ťui pe o arie restr├óns─â. [< fr. end├ęmisme].
ENDEM├ŹSM s. n. 1. caracter endemic. 2. particularitate a unor specii animale sau vegetale de a vie╚Ťui pe un areal restr├óns; endemicitate. (< fr. end├ęmisme, engl. endemism)
ENDEM├ŹSM ~e n. Particularitate a unor specii de animale sau de plante de a vie╚Ťui numai ├«ntr-un anumit loc de pe globul p─âm├óntesc. /<fr. end├ęmisme, engl. endemism

Endemism dex online | sinonim

Endemism definitie

Intrare: endemism
endemism substantiv neutru