Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru enciclopedie

enchiclopedie sf vz enciclopedie
enciclopedie sf [At: DOSOFTEI, V. S. ianuarie, 33v/8 / V: (├«nv) enchic~ (A ╚Öi: ~ped~), (├«vr) en╚Ťiclopedie, (├«vr) enghi~ / Pl: ~ii / E: fr encyclop├ędie] 1 Ansamblu multilateral de cuno╚Ötin╚Ťe omene╚Öti. 2 (Adesea urmat de determin─âri care indic─â felul, caracterul) Lucrare (de mari propor╚Ťii) care d─â indica╚Ťii precise ╚Öi ample din toate domeniile de cunoa╚Ötere. 3 Lucrare care con╚Ťine ansamblul cuno╚Ötin╚Ťelor fundamentale teoretice dintr-un anumit domeniu, sistematizate dup─â un anumit plan. 4 (Fam; adesea irn; ├«s) ~ ambulant─â Enciclopedist (3).
enghiclopedie sf vz enciclopedie
en╚Ťiclopedie sf vz enciclopedie
ENCICLOPED├ŹE, enciclopedii, s. f. 1. Tip de lucrare lexicografic─â de propor╚Ťii diferite care trateaz─â sistematic termeni de baz─â (nume comune ╚Öi proprii), no╚Ťiuni din toate domeniile sau dintr-un singur domeniu, fie ├«n ordine alfabetic─â, fie pe probleme sau pe ramuri. 2. Ansamblu multilateral de cuno╚Ötin╚Ťe omene╚Öti. ÔŚŐ (Fam.) Enciclopedie ambulant─â = persoan─â care are cuno╚Ötin╚Ťe multe, diverse ╚Öi exacte. ÔÇô Din fr. encyclop├ędie.
ENCICLOPED├ŹE, enciclopedii, s. f. 1. Tip de lucrare lexicografic─â de propor╚Ťii diferite care trateaz─â sistematic termeni de baz─â (nume comune ╚Öi proprii), no╚Ťiuni din toate domeniile sau dintr-un anumit domeniu de cuno╚Ötin╚Ťe, fie ├«n ordine alfabetic─â, fie pe probleme sau pe ramuri. 2. Ansamblu multilateral de cuno╚Ötin╚Ťe omene╚Öti. ÔŚŐ (Fam.) Enciclopedie ambulant─â = persoan─â care are cuno╚Ötin╚Ťe multe, diverse ╚Öi precise. ÔÇô Din fr. encyclop├ędie.
ENCICLOPED├ŹE, enciclopedii, s. f. (Adesea urmat de determin─âri) Tip de dic╚Ťionar (de obicei de mari propor╚Ťii) care d─â indica╚Ťii precise ╚Öi ample din toate domeniile de cuno╚Ötin╚Ťe sau numai dintr-un anumit domeniu. Enciclopedia agricol─â. ÔÖŽ Fig. Lucrare care con╚Ťine ansamblul cuno╚Ötin╚Ťelor fundamentale teoretice dintr-un anumit domeniu, sistematizate dup─â un anumit plan. ┬źIstoria P. C. (b) al U.R.S.S.┬╗ ÔÇô enciclopedia cuno╚Ötin╚Ťelor de baz─â ├«n domeniul marxism-leninismului. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2605.
encicloped├şe (-ci-clo-) s. f., art. encicloped├şa, g.-d. art. encicloped├şei; pl. encicloped├şi, art. encicloped├şile
encicloped├şe s. f. (sil. -clo-), art. encicloped├şa, g.-d. art. encicloped├şei; pl. encicloped├şi, art. encicloped├şile
ENCICLOPED├ŹE s.f. 1. Tip de lucrare lexicografic─â de mare ├«ntindere, care cuprinde cuno╚Ötin╚Ťe am─ânun╚Ťite dintr-un singur domeniu sau din toate domeniile. 2. (Fig.) Oper─â important─â care cuprinde cuno╚Ötin╚Ťele de baz─â dintr-un anumit domeniu. ÔÖŽ Ansamblul cuno╚Ötin╚Ťelor omene╚Öti organizate metodic. ÔÖŽ Numele unui celebru dic╚Ťionar publicat ├«ntre 1751 ╚Öi 1772 de c─âtre ├«nv─â╚Ťa╚Ťii francezi Diderot ╚Öi DÔÇÖAlembert. [Gen. -iei. / < fr. encyclop├ędie, cf. gr. en ÔÇô ├«n, kyklos ÔÇô cerc, paideia ÔÇô educa╚Ťie].
ENCICLOPED├ŹE s. f. 1. ansamblu de cuno╚Ötin╚Ťe multilaterale organizate metodic. 2. tip de lucrare lexicografic─â de mare ├«ntindere, care cuprinde cuno╚Ötin╚Ťe am─ânun╚Ťite dintr-un singur domeniu sau din toate domeniile, sistematizate alfabetic ori pe probleme sau ramuri de ╚Ötiin╚Ť─â. (< fr. encyclop├ędie)
ENCICLOPED├ŹE ~i f. 1) Lucrare lexicografic─â ce trateaz─â sistematic ╚Öi detaliat termeni de baz─â (nume comune ╚Öi proprii), no╚Ťiuni din toate domeniile sau dintr-un anumit domeniu al cunoa╚Öterii. ~ agricol─â. 2) Ansamblu multilateral de cuno╚Ötin╚Ťe omene╚Öti organizate metodic. [G.-D. enciclopediei; Sil. en-ci-clo-pe-di-e] /<fr. encyclop├ędie
enciclopedie f. 1. totalitatea cuno╚Ötin╚Ťelor omene╚Öti ├«ntrunite ├«n aceea╚Öi oper─â; 2. totalitatea unei singure ╚Ötiin╚Ťe: enciclopedie medical─â.
*encicloped├şe f. (vgr. egkyklopaide├şa = ├ęgkyklos paide├şa, ├«nv─â╚Ť─âtur─â comun─â, general─â). Totalitatea ╚Ötiin╚Ťelor ╚Öi artelor ├«ntrunite ├«ntrÔÇÖo singur─â carte: Enciclopedia lu─ş Diderot ╚Öi dÔÇÖAlembert ├«n seculu XVIII. Totalitatea une─ş singure ╚Ötiin╚Ťe: enciclopedie medical─â.
ENCICLOPEDIE SAU DIC╚ÜIONAR RA╚ÜIONAL AL ╚śTIIN╚ÜELOR, ARTELOR ╚śI ME╚śTE╚śUGARILOR (denumit─â pe scurt ÔÇ×Enciclopedia francez─âÔÇŁ), vast─â lucrare enciclopedic─â, monument al filozofiei iluministe, ini╚Ťiat─â de D. Diderot ╚Öi J. dÔÇÖAlembert ╚Öi editat─â ├«n 35 vol. (1751-1780). La elaborarea ei au luat parte peste 150 de filozofi, savan╚Ťi ╚Öi speciali╚Öti ├«n toate domeniile (Voltaire, Montesquieu, Rousseau, Helv├ętius, Condillac, Buffon, dÔÇÖHolbach, Marmontel, Quesnay, Turgot), E. fiind oglinda progresului ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi g├óndirii timpului. Discursul preliminar elaborat de dÔÇÖAlembert constituie un tablou sintetic al cunoa╚Öterii epocii iluministe.
ENCICPLOPED├ŹE (< fr. {i}; {s} gr. egkyklia ÔÇ×ansamblul ╚Ötiin╚ŤelorÔÇŁ + paideia ÔÇ×educa╚Ťie, ├«nv─â╚Ť─âtur─âÔÇŁ) s. f. 1. Ansamblu multilateral de cuno╚Ötin╚Ťe umane. 2. Tip d lucrare lexicografic─â, de diferite propor╚Ťii, care trateaz─â sistematic termeni, no╚Ťiuni sau nume proprii din toate domeniile de activitate sau dintr-un singur domeniu, fie ├«n ordine alfabetic─â, fie pe probleme sau pe ramuri (e. tematice). ├Än func╚Ťie de concep╚Ťie ╚Öi de consemnarea no╚Ťiunilor ╚Öi realit─â╚Ťilor, e. pot avea un caracter universal, cuprinz├ónd informa╚Ťii generale, sau na╚Ťional, con╚Ťin├ónd referiri exclusive la cultura ╚Öi civiliza╚Ťia unei ╚Ť─âri sau ale unui popor. Lucr─âri cu caracter enciclopedic au ap─ârut, ├«nc─â din cele mai vechi timpuri, la chinezi, egipteni, greci, romani, arabi. Termenul de e. a fost introdus ├«n Evul Mediu. Prima enciclopedie modern─â, trat├ónd termenii ├«n ordine alfabetic─â, a fost cea a lui J.H. Alsted, din 1630 (Encyclopaedia VII tomus). ├Än sec. 18 apare ÔÇ×Enciclopedie sau Dic╚Ťionar ra╚Ťional al ╚Ötiin╚Ťelor, artelor ╚Öi me╚Öte╚ÖugurilorÔÇŁ, realizat─â de savan╚Ťi francezi, care a avut un mare rol ├«n difuzarea culturii iluministe. Printre cele mai importante e. se num─âr─â: ÔÇ×Encyclopaedia BritannicaÔÇŁ (30 vol.; 1978; prima edi╚Ťie ├«n 3 vol., ap─ârut─â ├«ntre 1768 ╚Öi 1771), ÔÇ×Der Grosse BrockhausÔÇŁ (12 vol., 1977-1981), ÔÇ×Meyers Neues LexiconÔÇŁ (18 vol., 1972-1978), ÔÇ×Enciclopedia hispano-american─âÔÇŁ, editat─â de Espasa Calpe (80 vol., 1905-1933), ÔÇ×Enciclopedia italian─â TreccaniÔÇŁ (37 vol., 1929-1939), ÔÇ×Larousse du XXe si├ĘcleÔÇŁ (6 vol., 1929-1933), ÔÇ×Grand Larousse Encyclop├ędiqueÔÇŁ (10 vol., 1960-1964), ÔÇ×Marea enciclopedie sovietic─âÔÇŁ (ed. I, 66 vol., 1925-1947), ÔÇ×Encyclopedie de lÔÇÖIslamÔÇŁ (4 vol. + 5 fasc., prima edi╚Ťie 1913-1936), ÔÇ×Enciclopedia american─âÔÇŁ (30 vol., 1962), ÔÇ×Marele dic╚Ťionar enciclopedic italianÔÇŁ (20 vol., 1966-1973), ÔÇ×Encyclopaedia UniversalisÔÇŁ (lucrare francez─â ├«n 30 vol., realizat─â prin colaborarea a c. 4.000 de speciali╚Öti din ├«ntreaga lume, 1968-1975), ÔÇ×Encyclopaedia JudaicaÔÇŁ (16 vol., 1971). Cea mai veche e. rom├óneasc─â este ÔÇ×Enciclopedia rom├ón─âÔÇŁ, editat─â de ASTRA (3 vol., 1898-1904) ╚Öi coordonat─â de Corneliu Diaconovici; ├«n 1931, I.A. Candrea ╚Öi Gh. Adamescu au publicat Dic╚Ťionarul enciclopedic ilustrat ÔÇ×Cartea rom├óneasc─âÔÇŁ; ├«ntre 1938 ╚Öi 1943, sub conducerea lui D. Gusti, a fost editat─â ÔÇ×Enciclopedia Rom├ónieiÔÇŁ (4 vol.); ├«n 1940, s-a publicat ÔÇ×Enciclopedia CugetareaÔÇŁ, elaborat─â de Lucian Predescu; ├«n 1962-1967 a ap─ârut ÔÇ×Dic╚Ťionarul enciclopedic rom├ónÔÇŁ (4 vol.), ÔÇ×Micul dic╚Ťionar enciclopedicÔÇŁ (1972 prima edi╚Ťie), ÔÇ×Dic╚Ťionar enciclopedicÔÇŁ (vol. I, 1993; vol. II, 1996; vo. III, 1999, vol. IV 2001, vol. V, 2004, vol. VI, 2006, vol. VII, 2009).
ENCICLOPED├ŹE s. f. (< fr. encyclop├ędie, cf. gr. en ÔÇ×├«nÔÇŁ + kyklos ÔÇ×cercÔÇŁ + paideia ÔÇ×educa╚ŤieÔÇŁ, ÔÇ×├«nv─â╚Ť─âm├óntÔÇŁ): lucrare lexicografic─â de mare ├«ntindere, care cuprinde sistematic cuno╚Ötin╚Ťe am─ânun╚Ťite, termeni de baz─â (nume comune ╚Öi proprii) dintr-un singur domeniu (e. de specialitate) sau din toate domeniile cunoa╚Öterii umane (e. universal─â), fie ├«n ordine alfabetic─â, fie pe probleme sau pe ramuri de activitate. Lucr─âri cu caracter enciclopedic au existat ├«nc─â din antichitate: la egipteni (├«n mileniul al doilea ├«.e.n.), la chinezi (├«n secolele al XII-lea ÔÇô al X-lea ├«.e.n.), la greci, la romani, la arabi etc. ├Än evul mediu a ap─ârut prima e. alfabetic─â (├«n secolul al XIII-lea) ╚Öi primele e. pe specialit─â╚Ťi (istoric─â, agricol─â, medical─â, veterinar─â etc.). O mare circula╚Ťie au cunoscut ├«n secolul al XVIII-lea, ├«n Europa, Dictionnaire historique et critique (ÔÇ×Dic╚Ťionar istoric ╚Öi criticÔÇŁ) editat ├«n dou─â volume de P. Bayle, ├«ntre 1695-1697, ╚Öi Dic╚Ťionarul artelor ╚Öi ╚Ötiin╚Ťelor, editat ├«n 1728 de E. Chambers. Acesta din urm─â a constituit punctul de plecare ├«n editarea celebrei opere a enciclopedi╚Ötilor francezi: Enciclopedie sau Dic╚Ťionar ra╚Ťional al ╚Ötiin╚Ťelor, artelor ╚Öi me╚Öte╚Öugurilor, ap─ârut(─â) la Paris ├«ntre 1751-1780, ├«n 35 de volume, sub conducerea lui D. Diderot (cu excep╚Ťia ultimelor 7 volume, editate f─âr─â participarea lui). La elaborarea acestei e. au luat parte cele mai luminate min╚Ťi ale epocii (filozofi, scriitori, savan╚Ťi, economi╚Öti, ingineri, medici, speciali╚Öti militari etc.): DÔÇÖAlembert, Helvetius, Holbach, Rousseau, Voltaire, Condillac, Condorcet, Montesquieu, Buffon, Daubenton, Turgot, Quesnay etc. Ea prezint─â un bilan╚Ť al tuturor cuno╚Ötin╚Ťelor dob├óndite p├ón─â atunci de omenire. Sunt criticate ├«n ea ÔÇô iscusit voalat ÔÇô institu╚Ťiile politice, juridice ╚Öi economice feudale, dogmele ╚Öi supersti╚Ťiile religioase, concep╚Ťiile ├«napoiate ╚Öi prejudec─â╚Ťile etc. Ea constituie un adev─ârat monument al filosofiei iluministe a veacului ╚Öi a avut un rol deosebit ├«n preg─âtirea ideologic─â a revolu╚Ťiei burgheze din Fran╚Ťa de la 1789. Pe baza tradi╚Ťiei create de aceast─â e., ├«n ├«ntreaga Europ─â a ├«nceput editarea unor e. cu caracter universal (├«n Anglia, ├«ntre 1768-1771; ├«n Germania, una ├«ntre 1808-1811 ╚Öi alta ├«ntre 1818-1890; ├«n Fran╚Ťa, una ├«ntre 1866-1888 ╚Öi alta ├«ntre 1885-1902; ├«n Italia, ├«ntre 1875-1888; ├«n Rusia, ├«ntre 1890-1907 etc.). Prima ├«ncercare de elaborare a unei e. rom├óne╚Öti a fost f─âcut─â de o societate literar─â din la╚Öi, condus─â de Gheorghe Asachi, care a publicat ├«n 1842 o fascicul─â dintr-un Lexicon de conversa╚Ťie. Prima e. rom├óneasc─â realizat─â este ├«ns─â Enciclopedia rom├ón─â, care a ap─ârut la Sibiu ├«ntre anii 1898-1904, ├«n trei volume, sub auspiciile Astrei. Ea a fost alc─âtuit─â de un colectiv de peste 200 de oameni de ╚Ötiin╚Ť─â, de cultur─â ╚Öi de art─â din toate provinciile istorice rom├óne╚Öti, sub conducerea lui Corneliu Diaconovici (1859-1923), prim-secretar al Astrei. Este o oper─â de sintetizare a valorilor culturii noastre na╚Ťionale, av├ónd 3000 de pagini ╚Öi trat├ónd 40.000 de termeni ÔÇô comuni ╚Öi proprii ÔÇô din toate domeniile de activitate. Ea r─âm├óne ca o expresie vie a devotamentului intelectualit─â╚Ťii rom├óne╚Öti fa╚Ť─â de idealul sf├ónt al unit─â╚Ťii politice ╚Öi culturale a poporului rom├ón. ├Änainte de primul r─âzboi mondial, ea a avut o larg─â r─âsp├óndire ├«n toate zonele locuite de rom├óni. ├Äntre 1963-1966 a ap─ârut ├«n Bucure╚Öti, editat de Academia Rom├ón─â, Dic╚Ťionarul enciclopedic rom├ón, ├«n patru volume (I ÔÇô 1963, II ÔÇô 1964, III ÔÇô 1965 ╚Öi IV- 1966).
ENCICLO- ÔÇ×ansamblu, sistem, ciclic circularÔÇŁ. ÔŚŐ gr. enkyklia ÔÇ×ansamblul ╚Ötiin╚ŤelorÔÇŁ > fr. encyclo-, engl. id., it. enciclo- > rom. enciclo-. Ôľí ~ped (v. -ped1), s. m., persoan─â care are cuno╚Ötin╚Ťe enciclopedice; ~pedie (v. -pedie), s. f., 1. Tip de lucrare lexicografic─â, de diferite m─ârimi, care trateaz─â sistematic termeni de baz─â, no╚Ťiuni dintr-un domeniu sau din toate domeniile de activitate uman─â. 2. Ansamblu multilateral de cuno╚Ötin╚Ťe omene╚Öti.

Enciclopedie dex online | sinonim

Enciclopedie definitie

Intrare: enciclopedie
enciclopedie substantiv feminin
  • silabisire: -clo-
enghiclopedie
enchiclopedie
en╚Ťiclopedie