Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 395463:

EMONDÁ, emondéz, vb. I. Tranz. A curăța arborii de crăci în perioada de creștere pentru a stimula dezvoltarea lor în înălțime. (cf. fr. émonder, lat. emundare)

Emondare dex online | sinonim

Emondare definitie