eminescian, ~ă [At: GHEREA, ST. CR. III, 161 / P: ~ci-an / Pl: ~ieni, ~iene, rar ~i, ~e / E: Eminescu + -ian] 1-2 a Care aparține lui Eminescu sau operei sale. 3-4 a Caracteristic lui Eminescu sau operei sale. 5-6 a Referitor la Eminescu sau la opera sa. 7-8 a Despre Eminescu sau opera sa. 9 a În genul operei lui Eminescu. 10 smf Emul al lui Eminescu.

EMINESCIÁN, -Ă, eminescieni, -e, adj. Care aparține lui Eminescu, privitor la Eminescu, în genul operei lui Eminescu. [Pr.: -ci-an] – Eminescu (n. pr.) + suf. -ian.

EMINESCIÁN, -Ă, eminescieni, -e, adj. Care aparține lui Eminescu, privitor la Eminescu, în genul operei lui Eminescu. [Pr.: -ci-an] – Eminescu (n. pr.) + suf. -ian.

EMINESCIÁN, -Ă, eminescieni,-e, adj. Al lui Eminescu, ca al lui Eminescu. Între versurile poeților timpului și versurile eminesciene e o desfacere evidentă. SADOVEANU, E. 83. – Pl. și: (rar) eminesciani (ANGHEL, PR. 184).

eminescián (-ci-an) adj. m., pl. eminesciéni (-ci-eni); f. eminesciánă, pl. eminesciéne

eminescián adj. m. (sil. -ci-an), pl. eminesciéni (sil. -ci-eni); f. sg. eminesciánă, pl. eminesciéne

EMINESCIÁN, -Ă adj. Propriu lui Eminescu; care imită (sau se referă la) creația lui Eminescu. [Pron. -ci-an, pl. -ieni, -iene. / < Mihai Eminescu – cel mai mare poet român + -ian].

EMINESCIÁN ~ánă (~éni, ~éne) Care ține de creația lui Mihail Eminescu; propriu creației lui Mihail Eminescu. [Sil. -ci-an] /Din Eminescu n. pr. + suf. ~ian