emenda vt [At: LM / Pzi: ~dez / E: lat emendo, -are, fr émender] (Liv; c.i. un text, o lege etc.) 1 A corecta. 2 A îmbunătăți.

emendat1 sns [At: MDA ms / E: emenda] (Rar) 1 Corectare. 2 Îmbunătățire.

emendat2, ~ă a [At: LM / Pl: ~ați, ~e / E: emenda] (Liv; d. un text, o lege etc.) 1 Corectat. 2 Îmbunătățit.

EMENDÁ, emendez, vb. I. Tranz. A corecta, a îndrepta, a îmbunătăți (un text); a amenda2. – Din lat. emendare, fr. émender.

EMENDÁ, emendez, vb. I. Tranz. A corecta, a îndrepta, a îmbunătăți (un text); a amenda2. – Din lat. emendare, fr. émender.

emendá (a ~) (a corecta, a îmbunătăți un text) vb., ind. prez. 3 emendeáză

emendá vb., ind. prez. 1 sg. emendéz, 3 sg. și pl. emendeáză

EMENDÁ vb. I. tr. A corecta, a îndrepta, a îmbunătăți (un text); a amenda (1). [< lat., it. emendare, fr. émender].

EMENDÁ vb. tr. a corecta, a îndrepta, a îmbunătăți (un text). (< fr. émender, lat. emendare)

A EMENDÁ ~éz tranz. A supune corecturii; a corecta; a îndrepta. /<fr. émender, lat. emendare