embolie sf [At: ENC. ROM. / Pl: ~ii / E: fr embolie] (Med) Astupare bruscă, de obicei cu un cheag de sânge, a unui vas sangvin sau limfatic.

EMBOLÍE, embolii, s. f. Obstruare bruscă a unui vas sangvin sau limfatic. – Din fr. embolie.

EMBOLÍE, embolii, s. f. Astupare bruscă a unui vas sangvin sau limfatic. – Din fr. embolie.

EMBOLÍE, embolii, s. f. Astuparea unui vas sanguin cu o masă solidă, mai ales cu un cheag de sînge.

embolíe s. f., art. embolía, g.-d. art. embolíei; pl. embolíi, art. embolíile

embolíe s. f., art. embolía, g.-d. art. embolíei; pl. embolíi, art. embolíile

EMBOLÍE s.f. (Med.) Astupare bruscă a unui vas sanguin sau limfatic. [Gen. -iei. / < fr. embolie, cf. gr. embole – strângere].

EMBOLÍE1 s. f. astupare bruscă a unui vas sangvin printr-un embolus. (< fr. embolie)

-EMBOLÍE2 elem. embol2(o)-.

EMBOL2(O)-, -EMBOLÍE elem. „embolie”. (< fr. embol/o/-, -embolie, cf. gr. embole)

EMBOLÍE ~i f. Astupare bruscă a unei artere cu un embolus. [G.-D. emboliei] /<fr. embolie

-EMBOLIE „astupare, obstrucție”. ◊ gr. embole „strîngere, înfigere, astupare” > fr. -embolie, germ. id. > rom. -embolie.