ELUDÁ, eludez, vb. I. Tranz. A ocoli, a evita intenționat, a ignora în mod voit, a trece sub tăcere. A eluda o dispoziție administrativă. ◊ Refl. pas. Legea s-a eludat și licitațiunea a fost făcută numai de formă. I. IONESCU, D. 27.