Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
8 definiții pentru elenic
elenic, ~ă [At: HELIADE, O. II, 88 / V: elinic smf, a / Pl: ~ici, ~ice / E: fr hellénique] 1-8 a Elen (4-11). 9-10 smf (Îvr) Elen (1-2). 11 sf (Înv) Elenă (12).
elénic adj. m., pl. elénici; f. elénică, pl. elénice
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
elénic adj. m., pl. elénici; f. sg. elénică, pl. elénice
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
ELÉNIC adj. elen, elinesc. (Cultura ~.)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
ELÉNIC, -Ă adj. referitor la Grecia; grecesc. (< fr. hellénique)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
*elénic, -ă adj. (vgr. ῾ellenikós). Grecesc, elinesc. Adv. Grecește.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
ELENIC adj. elen, elinesc. (Cultura ~.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
elenic definitie
elenic dex
Intrare: elenic
elenic
adjectiv
elinic