electrotipic, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ici, ~ice / E: fr électrotypique] 1 Referitor la electrotipie. 2 Caracteristic electrotipiei. 3 Executat prin electrotipie.

ELECTROTÍPIC, -Ă, electrotipici, -ce, adj. Referitor la electrotipie; executat prin electrotipie. – Din fr. électrotypique.

ELECTROTÍPIC, -Ă, electrotipici, -ce, adj. Referitor la electrotipie; executat prin electrotipie. – Din fr. électrotypique.

electrotípic adj. m., pl. electrotípici; f. electrotípică, pl. electrotípice

electrotípic adj. → tipic

ELECTROTÍPIC, -Ă adj. Referitor la electrotipie; executat prin electrotipie. [< fr. électrotypique].

ELECTROTÍPIC, -Ă adj. referitor la electrotipie; executat prin electrotipie. (< fr. électrotypique)