electrostivuitór s. n. (sil. -vu-i-), pl. electrostivuitoáre

ELECTROSTIVUITÓR s. n. stivuitor acționat electric. (< electro- + stivuitor)

electrostivuitór s. n. (tehn.) Stivuitor acționat electric ◊ „Cu electrostivuitoarele s-a cheltuit mai mult.” Sc. 9 II 71 p. 6; v. și R.l. 10 VII 80 p. 5 //din electro- + stivuitor//

ELECTROSTIVUITÓR (< electro- + stivuitor) s. n. Utilaj folosit pentru manevrarea, transportul și ridicarea paletelor, navetelor etc., acționat printr-un mecanism electrohidraulic de un motor electric, alimentat de la rețea sau de la o baterie de acumulatoare.

ELECTROSTIVUITÓR, electrostivuitoare, s. n. Stivuitor acționat de un electromotor alimentat de la baterii de acumulatoare. – Din electro- + stivuitor.