Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
6 definiții pentru electrocuțiune
electrocuțiune sf [At: CADE / P: ~ți-u~ / Pl: ~ni / E: fr électrocution] (Iuz) 1-3 Electrocutare (1-3).
electrocuțiúne (-ți-u-) s. f., g.-d. art. electrocuțiúnii; pl. electrocuțiúni
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
electrocuțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. electrocuțiúnii; pl. electrocuțiúni
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
ELECTROCUȚIÚNE s. f. electrocutare. (< fr. électrocution)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
*electrocuțiúne f. (electric și cut din execuțiune; fr. électrocution). Omorîre pin electricitate.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
Electrocuțiune dex online | sinonim
Electrocuțiune definitie
Intrare: electrocuțiune
electrocuțiune substantiv feminin
- silabisire: -ți-u-
