Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru electrocar

electrocar sn [At: LTR2 / Pl: ~e / E: electro- + car] C─ârucior autopropulsat, ac╚Ťionat de un motor electric alimentat de la o baterie de acumulatoare proprie, folosit pentru transportul de materiale pe distan╚Ťe scurte ├«n ateliere, depozite, g─âri etc.
ELECTROC├üR, electrocare, s. n. C─ârucior autopropulsat, ac╚Ťionat de un motor electric alimentat de la o baterie de acumulatoare proprie, folosit pentru transportul de materiale pe distan╚Ťe scurte ├«n ateliere, depozite, g─âri etc. ÔÇô Electro- + car. Cf. engl. electrocar, germ. Elektrokarren.
ELECTROC├üR, electrocare, s. n. C─ârucior autopropulsat, ac╚Ťionat de un motor electric alimentat de la o baterie de acumulatoare proprie, folosit pentru transportul de materiale pe distan╚Ťe scurte ├«n ateliere, depozite, g─âri etc. ÔÇô Electro- + car. Cf. engl. electrocar, germ. Elektrokarren.
electrocár s. n., pl. electrocáre
electrocár s. n., pl. electrocáre
ELECTROCÁR s.n. Cărucior autopropulsat de acumulatoare, folosit pentru transportul de materiale în fabrici, în gări etc. [< engl. electrocar].
ELECTROCÁR s. n. cărucior autopropulsat electric, folosit pentru transportul de materiale. (< engl. electrocar)
ELECTROC├üR ~e n. C─ârucior cu motor electric, folosit pentru transportul de materiale pe distan╚Ťe scurte (├«n g─âri, depozite, ateliere etc.). [Sil. -lec-tro-] /Electro- + car
electroc├ír s. n. Platform─â ac╚Ťionat─â de acumulatori, folosit─â pentru transportul de materiale ├«n g─âri, ateliere etc. ÔŚŐ ÔÇ×Trebuie s─â ╚Öti╚Ťi c─â electrocarul este o mic─â platform─â pe patru ro╚Ťi c─âreia constructorii nu i-au prev─âzut niciodat─â un viitor artistic.ÔÇŁ Sc. 16 XI 60 p. 1; v. ╚Öi I.B. 18 I 61 p. 1, Sc. 29 V 80 p. 5, Ev.z. 27 VIII 96 p. 12; v. ╚Öi electrotelefer (din engl. electrocar; cf. germ. Elektrocarren; FC I 139; DT, LTR; DEX, DN3)

Electrocar dex online | sinonim

Electrocar definitie

Intrare: electrocar
electrocar