eglengeá sf [At: (sfârșitul sec. XVIII) LET. III, 192/16 / V: eglin~, engl~, englin~, (rar) eglinteá, ing~, inglin~, igligeá / Pl: ~ngele / E: tc eglen¬e] (Tcî) Petrecere.

eglingeá sf vz eglengea

eglinteá sf vz eglengea

englengea sf vz eglengea

englengeá s.f. (înv.) petrecere.

englengeà f. petrecere (vorbă din epoca fanariotă): facem un otuz-bir de englengea până se va găti masa? FIL. [Turc. EGLENDJE].

eglengeá f., pl. ele (turc. eglenğe). Vechĭ. Amuzament. – Și englengea.

englengeá, V. eglengea.