Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru edictal

edictál, ~ă a [At: TELEGRAFUL (1855), 112 / Pl: ~i, ~e / E: fr édictal, lat edictalis] 1-2 (Rar) Privitor la un edict (1-2).
EDICTÁL, -Ă, edictali, -e, adj. (Rar) Privitor la un edict. – Din fr. édictal, lat. edictalis.
EDICTÁL, -Ă, edictali, -e, adj. (Rar) Privitor la un edict. – Din fr. édictal, lat. edictalis.
edictál (rar) adj. m., pl. edictáli; f. edictálă, pl. edictále
edictál adj. m., pl. edictáli; f. sg. edictálă, pl. edictále
EDICTÁL, -Ă adj. Referitor la un edict. [< lat. edictalis, fr. édictal].
EDICTÁL, -Ă adj. referitor la un edict. (< lat. edictalis, fr. édictal)

edictal definitie

edictal dex

Intrare: edictal
edictal adjectiv