Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru edenic

edénic, ~ă a [At: TEODOREANU, L. 128 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr édénique] 1 (Liv) Care aparține edenului (1). 2 Care se referă la eden (1). 3 (Fig) Frumos. 4 (Fig) Plăcut. 5 (Fig) Încântător. 6 Ca în eden (1). 7 Din eden (1). 8 De rai.
EDÉNIC, -Ă, edenici, -ce, adj. De rai. ♦ Fig. Frumos, plăcut, încântător. – Din fr. édénique.
EDÉNIC, -Ă, edenici, -ce, adj. De rai. ♦ Fig. Frumos, plăcut, încântător. – Din fr. édénique.
edénic (livr.) adj. m., pl. edénici; f. edénică, pl. edénice
edénic adj. m., pl. edénici; f. sg. edénică, pl. edénice
EDÉNIC, -Ă adj. De rai. ♦ Plăcut, încântător; paradiziac; frumos. [Cf. fr. édénique].
EDÉNIC, -Ă adj. paradiziac. ◊ (fig.) foarte frumos, încântător. (< fr. édénique)
EDÉNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de eden; propriu edenului. Grădină ~că. 2) fig. Care este foarte frumos și foarte plăcut (ca în eden). Priveliște ~că. /<fr. édénique

Edenic dex online | sinonim

Edenic definitie

Intrare: edenic
edenic adjectiv