Dicționare ale limbii române

O definiție pentru ectrom

ectróm sm [At: VĂCĂRESCU, ap. ODOBESCU, S. I, 296 / Pl: ~i / E: ngr ἒκτρωμα] 1 (Grî) Ființă născută prematur. 2 (Pex) Om degenerat.

Ectrom dex online | sinonim

Ectrom definitie

Intrare: ectrom
ectrom