ectáse sf vz ectazie

ectasíe sf vz ectazie

ectazíe sf [At: LM / V: (îvr) ~táse, ~asíe / Pl: ~ii / E: fr ectasie, lat ectasis, ngr ἒκστασις] 1 Licență care constă în folosirea unei silabe scurte cu valoare de silabă lungă. 2-3 (Med) Dilatare temporară sau permanentă a unui organ cavitar sau tubular.

ECTAZÍE, ectazii, s. f. 1. Dilatația temporară sau permanentă a unui organ cavitar sau tubular. 2. Licență care constă în folosirea unei silabe scurte cu valoare de silabă lungă. – Din fr. ectasie.

ECTAZÍE, ectazii, s. f. 1. Dilatare temporară sau permanentă a unui organ cavitar sau tubular. 2. Licență care constă în folosirea unei silabe scurte cu valoare de silabă lungă. – Din fr. ectasie.

ectazíe s. f., art. ectazía, g.-d. art. ectazíei; pl. ectazíi, art. ectazíile

ectazíe s. f., art. ectazía, g.-d. art. ectazíei; pl. ectazíi, art. ectazíile

ECTAZÍE s.f. 1. (Metr.) Licență care constă în folosirea unei silabe scurte cu valoare de silabă lungă. 2. Dilatare a unui organ cavitar, a unui conduct sau a unui vas sanguin. [Gen. -iei. / < fr. ectasie, cf. gr. ektasis – extensiune].

ECTAZÍE¹ s. f. 1. (metr.) licență în folosirea unei silabe scurte cu valoare de silabă lungă. 2. dilatare artificială a unui organ cavitar, a unui conduct sau vas sangvin. (< fr. ectasie)

-ECTAZÍE² elem. „dilatație, extensie”. (< fr. -ectasie, cf. gr. ektasis, lungire)

ECTAZÍE ~i f. med. Dilatare a unui vas tubular sau a unui vas sangvin. /<fr. ectasie

-ECTAZIE „dilatație, extensie, distensie”. ◊ gr. ektasis „alungire, dilatație” > fr. -ectasie, germ. -ektasie, it. -ectasia, engl. id. > rom. -ectazie.