eclozionatór sn [At: DN³ / P: ~zi-o~ / Pl: ~oare / E: fr éclosionateur] Compartiment al unui incubator în care are loc ieșirea puilor din găoace.

ECLOZIONATÓR, eclozionatoare, s. n. Compartiment al incubatorului în care are loc ecloziunea (1). [Pr.: -zi-o-] – Din fr. éclosionnateur.

ECLOZIONATÓR, eclozionatoare, s. n. Compartiment al incubatorului în care are loc procesul de ieșire a puilor din ou. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. éclosionnateur.

eclozionatór (e-clo-zi-o-) s. n., pl. eclozionatoáre

eclozionatór s. n. (sil. -clo-zi-o-), pl. eclozionatoáre

ECLOZIONATÓR s.n. Compartiment al unui incubator în care are loc ieșirea puilor din găoace. [Pron. -zi-o-. / < fr. éclosionateur].

ECLOZIONATÓR s. n. compartiment al unui incubator în care are loc ieșirea puilor din ou. (< fr. éclosionnateur)