Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru eclatant

eclat├ínt, ~─â [At: MAG. IST. I, 257/12 / Pl: ~n╚Ťi, ~e / E: fr ├ęclatant] (Frm) 1 a Care impresioneaz─â puternic. 2 a Care produce v├ólv─â Si: r─âsun─âtor. 3 a Care str─âluce╚Öte puternic. 4-5 a, av (Fig) (Care izbucne╚Öte) violent, brusc.
ECLAT├üNT, -─é, eclatan╚Ťi, -te, adj. (Livr.) Care impresioneaz─â puternic, care produce v├ólv─â; r─âsun─âtor. ÔÇô Din fr. ├ęclatant.
ECLAT├üNT, -─é, eclatan╚Ťi, -te, adj. (Fran╚Ťuzism) Care impresioneaz─â puternic, care produce v├ólv─â; r─âsun─âtor. ÔÇô Din fr. ├ęclatant.
ECLAT├üNT, -─é, eclatan╚Ťi, -te, adj. (Fran╚Ťuzism) Care impresioneaz─â puternic, care produce v├«lv─â, care are r─âsunet. A╚Ötept ner─âbd─âtor o eclatant─â confirmare a primirii acestor r├«nduri. CARAGIALE, O. VII 105.
eclat├ínt (livr.) (e-cla-) adj. m., pl. eclat├ín╚Ťi; f. eclat├ínt─â, pl. eclat├ínte
eclat├ínt adj. m. (sil. -cla-), pl. eclat├ín╚Ťi; f. sg. eclat├ínt─â, pl. eclat├ínte
ECLATÁNT adj. v. strălucit, strălucitor.
ECLAT├üNT, -─é adj. (Rar) Str─âlucitor, impresionant. ÔÖŽ R─âsun─âtor. [< fr. ├ęclatant].
ECLAT├üNT, -─é adj. str─âlucitor, impresionant, r─âsun─âtor. (< fr. ├ęclatant)
ECLAT├üNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care produce o impresie puternic─â; care se manifest─â cu o intensitate deosebit─â. Culoare ~t─â. Voce ~t─â. [Sil. e-cla-tant] /<fr. ├ęclatant, germ. eklatant
*eclat├ínt, -─â adj. (fr. ├ęclatant). Barb. Str─âlucit, str─âlucitor: victorie eclatant─â. Adv. ├Än mod str─âlucit.
eclatant adj. v. STR─éLUCIT. STR─éLUCITOR.

Eclatant dex online | sinonim

Eclatant definitie

Intrare: eclatant
eclatant adjectiv
  • silabisire: -cla-