Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1080067:

echitație sf [At: I. GOLESCU, C. / S și: ecui~, equi~ / V: (înv) ecitațiúne, ecvitațiúne, ecuitáțiu sn, ~iune, (îvr) ~tăciúne, equitațiúne / E: fr équitation, lat equitatio, -onis] (Spt) Călărie.

Echităciune dex online | sinonim

Echităciune definitie