Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru echilibror

echilibr├│r sn [At: LTR2 / Pl: ~oare / E: fr ├ęquilibreur] Dispozitiv cu ajutorul c─âruia se echilibreaz─â un aparat sau p─âr╚Ťi ale acestuia Si: (rar) echilibrator (2).
ECHILIBR├ôR, echilibroare, s. n. Dispozitiv cu ajutorul c─âruia se echilibreaz─â ╚Ťevile tunurilor. ÔÇô Din fr. ├ęquilibreur.
ECHILIBR├ôR, echilibroare, s. n. Dispozitiv cu ajutorul c─âruia se echilibreaz─â ╚Ťevile tunurilor. ÔÇô Din fr. ├ęquilibreur.
echilibrór (-li-bror) s. n., pl. echilibroáre
echilibrór s. n. (sil. -bror), pl. echilibroáre
ECHILIBR├ôR s.n. Dispozitiv cu ajutorul c─âruia se men╚Ťine echilibrul. [Cf. fr. ├ęquilibreur].
ECHILIBR├ôR s. n. dispozitiv care men╚Ťine echilibrul. (< fr. ├ęchilibreur)[1]

Echilibror dex online | sinonim

Echilibror definitie

Intrare: echilibror
echilibror substantiv neutru
  • silabisire: -bror