ECHÉR, echere, s. n. 1. Instrument în formă de triunghi-dreptunghic, întrebuințat în desenul tehnic și în operațiile de trasare pentru desenarea și verificarea dreptelor paralele, a dreptelor perpendiculare cu o direcție dată; colțar. 2. Instrument topografic cu ajutorul căruia se orientează fixarea pe teren a aliniamentelor perpendiculare. – Din fr. équerre.