ebuliométru sn [At: ENC. AGR. / P: ~li-o~ / Pl: ~re / E: fr ébulliomètre] Ebulioscop.

EBULIOMÉTRU, ebuliometre, s. n. Aparat care servește la determinarea concentrației alcoolice a unui lichid, prin stabilirea punctului de fierbere al acestuia în comparație cu cel al apei. [Pr.: -li-o-] – Din fr. ébulliomètre.

EBULIOMÉTRU, ebuliometre, s. n. Aparat care servește la determinarea concentrației alcoolice a unui lichid, prin stabilirea punctului lui de fierbere în comparație cu cel al apei. [Pr.: -li-o-] – Din fr. ébulliomètre.

EBULIOMÉTRU, ebuliometre, s. n. Aparat care servește la determinarea concentrației alcoolice a unui lichid (mai ales a vinului) prin stabilirea punctului lui de fierbere.

ebuliométru (-li-o-, -me-tru) s. n., art. ebuliométrul; pl. ebuliométre

ebuliométru s. n. (sil. -li-o-, -tru), art. ebuliométrul; pl. ebuliométre

EBULIOMÉTRU s. (FIZ.) ebulioscop.

EBULIOMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea conținutului de alcool al unui lichid prin stabilirea punctului său de fierbere; ebulioscop. [Pron. -li-o-. / < fr. ébulliomètre, cf. lat. ebullire – a fierbe, gr. metron – măsură].

EBULIOMÉTRU s. n. aparat folosit în ebuliometrie; ebulioscop. (< fr. ébulliomètre)

EBULIOMÉTRU ~e n. Aparat folosit în ebuliometrie. /<fr. ébulliometre

EBULIO- „fierbere, ebuliție”. ◊ L. ebullio, ire „a clocoti, a fierbe” > fr. ébullio-, germ. id., engl. id. > rom. ebulio-. □ ~metrie (v. -metrie1), s. f., ebulioscopie*; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru determinarea conținutului de alcool al unui lichid prin stabilirea punctului său de fierbere; sin. ebulioscop; ~scop (v. -scop), s. n., ebuliometru*; ~scopie (v. -scopie), s. f., metodă de determinare a greutății moleculare pe baza temperaturii de fierbere; sin. ebuliometrie.