ebruita definitie

4 definiții pentru ebruita

ebruitá vtr [At: CĂLINESCU, I. 89 / P: ~bru-i~ / Pzi: ~téz / E: fr ébruiter] (Frm; c.i. știri, secrete etc.) A face public.
ebruitá vb., ind. prez. 1 sg. ebruitéz, 3 sg. și pl. ebruiteáză
EBRUITÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A răspândi, a divulga (un secret, o știre). [Pron. -bru-i-. / < fr. ébruiter].
EBRUITÁ vb. tr. a răspândi, a divulga (un secret, o știre). (< fr. ébruiter)

ebruita dex

Intrare: ebruita
ebruita verb grupa I conjugarea a II-a