Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1053394:

dăltíță sf [At: ODOBESCU, S. 1, 338 / Pl: ~țe / E: daltă + -iță] 1-14 Daltă (1-7) mică Si: dălticică (1-14), dăltuliță (1-14), dăltuș (1-14), dăltuță (1-14). 15 (Spc) Daltă mică folosită la cizelare și în lucrările de gravare în lemn, în metal, în piatră, linoleum, celuloid etc. 16 (Reg) Unealtă de oțel cu vârful ascuțit cu care se fac găuri (la curele, la opinci, la urechile oilor etc.). 17 (Reg) Potricală1. 18 Semn făcut cu potricala1 la urechia oilor, pentru a fi recunoscute (de proprietar).

Dăltiță dex online | sinonim

Dăltiță definitie