Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 576822:

dăĭnuĭésc v. intr. (sîrb. danujem, inf. danovati). Vest. Durez, subzist: casa asta dăĭnuĭește de mult.

Dăinuire dex online | sinonim

Dăinuire definitie