Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 678991:

* dúnă f., pl. e (fr. dune, flamand dune, of. duin, d. celticu dûnn, înălțime). Grămadă de nisip strîns de vînt pe malu măriĭ orĭ pin deșerturĭ. V. grind și prispă.

Dune dex online | sinonim

Dune definitie