Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

32 defini╚Ťii pentru dumnealui

domilor sale ppl vz dumneasa
domnia l├║i ppl vz dumnealui
domnii l├║i ppl vz dumnealui modificat─â
dumieal├║i ppl vz dumnealui corectat─â
dumiel├║i ppr vz dumnealui
dumiil├║i ppl vz dumnealui[1] modificat─â
dumil├║i ppl vz dumnealui
dumneal├│r ppl vz dumnealui
dumneal├║i, dumnea├ęi ppl [At: CORESI, EV. 1 / V: domnia-l├║i, (├«nv) domnii l├║i, ~mial├║i, ~mieal├║i, ~miel├║i, ~miil├║i, ~mil├║i, ~el├║i, ~nial├║i, ~niel├║i, ~nil├║i, ~mial├║i, ~miel├║i, ~mul├║i / Pl: ~l├│r / E: Domnia + lui (ei, lor)] 1 (├Änv; pus ├«naintea numelor proprii, a numelor ce indic─â titluri, ranguri boiere╚Öti) Arat─â respectul vorbitorului. 2 (├Ävr; ├«naintea unui nume de rudenie) Indic─â reveren╚Ťa. 3 (├Änv) Pronume de polite╚Ťe pentru persoana a treia. 4 (Fam; ├«nv; c├ónd vorbe╚Öte so╚Ťia ) So╚Ť. 5 (Fam; ├«nv; c├ónd vorbe╚Öte so╚Ťul) So╚Ťie.
dumnel├│r ppl vz dumnealui
dumnel├║i ppl vz dumnealui
dumnial├║i ppl vz dumnealui
dumnial├║i ppl vz dumnealui
dumniel├║i ppl vz dumnealui
dumn├şilor l├│r ppl vz dumnealui[1] modificat─â
dumnil├║i ppl vz dumnealui
dumul├║i ppr vz dumnealui
DUMNEAL├ÜI, DUMNEA├ëI, dumnealor, pron. pers. m. ╚Öi f. Pronume de polite╚Ťe pentru persoana a 3-a. ÔÖŽ (Fam.) So╚Ť, so╚Ťie. [Var.: (reg.) domnial├║i pron. pers. m., dumne├ęi pron. pers. f.] ÔÇô Domnia + lui (ei, lor).
DUMNEÉI pron. pers. f. v. dumnealui.
DUMNEAL├ÜI, DUMNEA├ëI, dumnealor, pron. pers. Pronume de polite╚Ťe pentru persoana a 3-a. ÔÖŽ (Fam.) So╚Ť, so╚Ťie. [Var.: (reg.) domnial├║i pron. pers. m., dumne├ęi pron. pers. f.] ÔÇô Domnia + lui (ei, lor).
DUMNEÉI pron. pers. f. v. dumnealui.
DUMNEAL├ÜI, DUMNEA├ëI, dumnealor, pron. pers. Pronume de polite╚Ťe pentru pers. 3 sg., f─âr─â forme cazuale de genitiv-dativ. V. domnia-lui. Lui D. Costic─â nu-i scriu, fiindc─â dumnealui, o dat─â ce-a pus m├«na pe dv., m-a dat cu totul uit─ârii. CARAGIALE, O. VII 6. Dac─â v─âzu pe F─ât-Frumos, ar fi poftit dumnealui s─â-l ginereasc─â. ISPIRESCU, L. 105. ÔŚŐ (Familiar, ├«nvechit ╚Öi popular, ╚Ťine locul cuvintelor ┬źso╚Ť┬╗ sau ┬źso╚Ťie┬╗) Ai ├«nt├«lnit... pe alde dumnealui? DELAVRANCEA, S. 216. (Chiri╚Ťa:) Un r─âva╚Ö de la dumnealui?... Ad─â-l ├«ncoaci. ALECSANDRI, T. I 133. De c├«nd s-o dus dumnealui, N-am dat gur─â nim─ârui. ╚śEZ. III 159. ÔÇô Variante: domnial├║i (ODOBESCU, S. III 90) pron. pers., (Mold.) dumne├ęi (CARAGIALE, O. I 89, NEGRUZZI, S. I 90) pron. pers. f.
DUMNEÉI pron. pers. f. v. dumnealui.
!dumneal├║i pr. m., f. dumnea├ęi; pl. m. ╚Öi f. dumneal├│r
dumnea├ęi pr., abr. d-ei
dumneal├│r pr., abr. d-lor
dumneal├║i pr., abr. d-lui
DUMNEAÉI pron. v. ea.
DUMNEALÚI pron. v. el.
DUMNEAL├ÜI dumnea├ęi (dumneal├│r) pron. pers. Pronume de polite╚Ťe pentru persoana a 3-a. /domnia + lui (ei, lor)
dumnea─ş├ę─ş, dumneal├│r, dumneal├║─ş, dumneas├í, dumneat├í (mold. dumnet├í), dumneavo├ístr─â (mold. dumnevo├ístr─â), fam. ├«ld. domnia e─ş, lor, lu─ş, sa, ta, voastr─â, formule de polite╚Ť─â ├«ld. ─şa ╚Öi al e─ş, e─ş ╚Öi al lor, el ╚Öi al lu─ş, el, ─şa ╚Öi al s─â┼ş, a sa, tu ╚Öi al t─â┼ş, vo─ş ╚Öi al vostru. V. domnie.
DUMNEALUI pron. dînsul, el, (pop.) dumneasa, (înv.) nusul. (~ m-a invitat.)

Dumnealui dex online | sinonim

Dumnealui definitie

Intrare: dumnealui
dumnealui pronume personal
dumneei
dumialui
dumiilui
domilor sale
domnia lui
domnii lui
dumilui
dumielui
dumnealor
dumnelor
dumnelui
dumnialui
dumnielui
dumniilor lor
dumnilui
dumului