Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru dram─â

dr├ím─â sf [At: CR (1830), 3352/22 / Pl: ~me / E: lat drama, fr drame] 1 Pies─â de teatru cu caracter grav, ├«n care se red─â imaginea vie╚Ťii reale ├«n datele ei contradictorii, ├«n conflicte puternice ╚Öi complexe, adesea ├«ntr-un amestec de elemente tragice ╚Öi comice. 2 (├Äs) Dram─â muzical─â (sau liric─â) Spectacol de oper─â. 3 (├Äas; sens curent) Crea╚Ťie de oper─â cu un puternic caracter dramatic (15). 4 Totalitate a regulilor, a principiilor privind punerea ├«n scen─â ╚Öi interpretarea regulilor dramatice (1). 5 Art─â dramatic─â (9). 6 (├Äs) Clas─â de ~ Clasa ├«n care se pred─â arta dramatic─â ├«ntr-un conservator sau ├«ntr-un institut de teatru. 7 (Fig) ├Änt├ómplare tragic─â. 8 Situa╚Ťie nefericit─â, zguduitoare. 9-10 (├Äs) ~ pasional─â Crim─â sau sinucidere determinat─â de gelozie sau de o dragoste nefericit─â. 11 (├Äe) A face o ~ din ceva A vedea o situa╚Ťie tragic─â ├«ntr-o ├«nt├ómplare oarecare. 12 Fr─âm├óntare sufleteasc─â, tr─âire l─âuntric─â care produce suferin╚Ťe morale. 13 (Med; ├«s) ~ pancreatic─â Ansamblu de semne locale ╚Öi generale care ├«nso╚Ťesc debutul brutal al unei pancreatite acute.
DR├üM─é, drame, s. f. 1. Specie a genului dramatic caracteristic─â literaturii moderne, cu caracter grav, ├«n care se red─â imaginea vie╚Ťii reale ├«n datele ei contradictorii, ├«n conflicte puternice ╚Öi complexe, adesea ├«ntr-un amestec de elemente tragice ╚Öi comice. ÔŚŐ Dram─â liric─â (sau muzical─â) = (spectacol de) oper─â; (sens curent) crea╚Ťie de oper─â cu un puternic caracter dramatic. 2. Art─â dramatic─â. 3. Fig. ├Änt├ómplare, situa╚Ťie nefericit─â, zguduitoare; nenorocire. ÔŚŐ Dram─â pasional─â = crim─â sau sinucidere determinate de gelozie sau de o dragoste nefericit─â. ÔŚŐ Expr. A face dram─â din ceva = a exagera gravitatea unei situa╚Ťii. ÔÖŽ Conflict sufletesc puternic, care produce cuiva mari suferin╚Ťe morale. ÔÇô Din fr. drame, lat. drama.
DR├üM─é, drame, s. f. 1. Pies─â de teatru cu caracter grav, ├«n care se red─â imaginea vie╚Ťii reale ├«n datele ei contradictorii, ├«n conflicte puternice ╚Öi complexe, adesea ├«ntr-un amestec de elemente tragice ╚Öi comice. ÔŚŐ Dram─â liric─â (sau muzical─â) = (spectacol) de oper─â; (sens curent) crea╚Ťie de oper─â cu un puternic caracter dramatic. 2. Art─â dramatic─â. 3. Fig. ├Änt├ómplare, situa╚Ťie nefericit─â, zguduitoare; nenorocire. ÔŚŐ Dram─â pasional─â = crim─â sau sinucidere determinate de gelozie sau de o dragoste nefericit─â. ÔŚŐ Expr. A face dram─â din ceva = a exagera gravitatea unei situa╚Ťii. ÔÖŽ Conflict sufletesc puternic, care produce cuiva mari suferin╚Ťe morale. ÔÇô Din fr. drame, lat. drama.
DR├üM─é, drame, s. f. 1. Crea╚Ťie literar─â f─âcut─â pentru a fi reprezentat─â pe scen─â; (├«n special) o astfel de crea╚Ťie ├«n care se amestec─â tragicul cu comicul. Uneori, ca la o ridicare de cortin─â peste ultimul act... se ivesc toate personajele dramei, ├«n frunte cu fantoma regelui defunct. BOGZA, C. O. 49. A scris cel dint├«i, ├«n versuri, o dram─â clasic─â. MACEDONSKI, O. IV 23. ├Än dou─â poezii ale lui Co╚Öbuc, ┬źVoichi╚Ťa lui ╚śtefan┬╗ ╚Öi ┬ź╚śtef─âni╚Ť─â-vod─â┬╗, e mai mult adev─âr ╚Öi re├«nviere a adev─âratei istorii a ╚Ť─ârii dec├«t ├«n toate dramele noastre patriotico-na╚Ťionale luate la un loc. GHEREA, ST. CR. III 354. ÔŚŐ Dram─â liric─â = dram─â ├«nso╚Ťit─â de muzic─â; oper─â. ÔÖŽ Art─â dramatic─â. ÔŚŐ Clas─â de dram─â = sec╚Ťie a unui institut de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt ├«n care se pred─â arta dramatic─â. 2. Fig. Eveniment zguduitor, ├«nt├«mplare nefericit─â, nenorocire. V. catastrof─â, tragedie. Totul p─ârea... c─â face parte dintr-o dram─â a lumii, surd─â, de propor╚Ťii imense, neb─ânuite. BOGZA, C. O. 36. Voia s─â puie ├«n romanul lui... toat─â marea dram─â social─â care se preg─âte╚Öte ├«n ├«ntunericul ╚Öi mizeria bordeielor. VLAHU╚Ü─é, O. A. 285. Via╚Ťa e o lupt─â, o dram─â variat─â. ALEXANDRESCU, P, 41. ÔŚŐ (├Än limbajul presei din trecut) Dram─â pasional─â = crim─â comis─â din gelozie; sinucidere. Aceast─â burghezie abuzeaz─â de dramele pasionale. CAMIL PETRESCU, T. I 199. ÔŚŐ (Urmat de un genitiv) Drama (vie╚Ťii cuiva) = suferin╚Ťele, ├«nt├«mpl─ârile nenorocite din via╚Ťa cuiva. Drama lui Eminescu. Drama vie╚Ťii lui Beethoven. ÔŚŐ Expr. (Uneori ironic) A face o dram─â din ceva = a lua lucrurile prea ├«n tragic, a manifesta o sensibilitate exagerat─â ├«n fa╚Ťa unei ├«nt├«mpl─âri. V. dramatiza. Ti╚Ťa... f─âr─â s─â fac─â o dram─â din asta, dimpotriv─â z├«mbe╚Öte ├«nduio╚Öat─â. CAMIL PETRESCU, B. 46. ÔÖŽ (Uneori determinat prin ┬źl─âuntric─â┬╗ sau ┬źsufleteasc─â┬╗) Fr─âm├«ntare sufleteasc─â, conflict sufletesc puternic, tr─âire l─âuntric─â care produce suferin╚Ťe morale. Ceea ce m─â cople╚Öea era drama mea l─âuntric─â. CAMIL PETRESCU, T. III 499. B─ânuiam c─â se desf─â╚Öura o ├«ntunecat─â dram─â sufleteasc─â. M. I. CARAGIALE, C. 13. ├Än partea incon╚Ötient─â sufleteasc─â a lui Dragomir s-a petrecut o dram─â ├«ntreag─â. GHEREA, ST. CR. II 156.
drámă s. f., g.-d. art. drámei; pl. dráme
drámă s. f., g.-d. art. drámei; pl. dráme
DR├üM─é s.f. 1. Oper─â dramatic─â ├«n care tragicul se amestec─â cu comicul (predomin├ónd cel dint├ói). ÔŚŐ Dram─â liric─â = oper─â muzical─â cu caracter de dram─â. ÔÖŽ Nume generic pentru o oper─â dramatic─â. 2. (Fig.) Eveniment tragic, zguduitor; nenorocire. ÔÖŽ Fr─âm├óntare, conflict sufletesc puternic cu consecin╚Ťe tragice. [< fr. drame, it. dramma, lat., gr. drama ÔÇô ac╚Ťiune].
DR├üM─é1 s. f. 1. specie a genului dramatic ├«n care tragicul se amestec─â cu comicul. ÔÖŽ ~ muzical─â (sau liric─â) = (spectacol de) oper─â. 2. arta dramatic─â. 3. (fig.) eveniment tragic, zguduitor; nenorocire. ÔŚŐ fr─âm├óntare, conflict sufletesc puternic, cu consecin╚Ťe tragice. (< fr. drame, lat., gr. drama)
-DRÁMĂ2 elem. drama(t)-.
DR├üM─é ~e f. 1) Pies─â de teatru care oglinde╚Öte via╚Ťa real─â ├«ntr-un conflict complex ╚Öi puternic. 2) Situa╚Ťie de conflict intens; stare de lucruri zguduitoare. ÔŚŐ ~ sufleteasc─â conflict l─âuntric. A face ~ din ceva a lua ceva prea ├«n serios; a exagera gravitatea unei situa╚Ťii. /<fr. drame, lat. drama
dram─â f. 1. pies─â de teatru ale c─ârii persoane sunt luate din toate clasele societ─â╚Ťii, reprezent├ónd evenimentele cele mai funeste ╚Öi situa╚Ťiunile cele mai patetice ale vie╚Ťii: caracterul principal al dramei e coloarea local─â; dram─â romantic─â, c├ónd ├«ntrune╚Öte tragicul cu comicul, frumosul ╚Öi ur├«tul, sublimul ╚Öi grotescul; 2. ╚Öir de ├«nt├ómpl─âri grozave terminate cu o catastrof─â.
* dr├ím─â f., pl. e (vgr. dr├óma, ac╚Ťiune, d. dr├ío, lucrez). Tragedie amestecat─â ╚Öi cu scene comice. Fig. Eveniment teribil care rezult─â din caracteru oamenilor ╚Öi care se poate numi ╚Öi tragedie: ├«n lini╚Ötita lu─ş cas─â sÔÇÖa petrecut o dram─â. Dram─â liric─â, oper─â de teatru.
dr├ím─â-spect├ícol s. f. Dram─â reprezentat─â ├«ntr-un spectacol ÔŚŐ ÔÇ×Vom ├«ncepe cronica de libr─ârie anun╚Ť├ónd apari╚Ťia, ├«n Ed. Eminescu, a volumului lui Mihnea Gheorghiu: ┬źTeatru┬╗ [...] reunind dou─â dintre dramele-spectacol ale unui autor ├«mbin├ónd cu subtilit─â╚Ťi rafinamentul informa╚Ťiei ╚Öi adresa social─â, ├«n evoc─âri cu timbru personal.ÔÇŁ Luc. 6 VI 75 p. 3. ÔŚŐ ÔÇ×Spectacolul [este] implicat direct ├«n desf─â╚Öurarea acestei ┬źdrame-spectacol┬╗ propuse unei reprezent─âri dup─â formula teatrului ├«n teatru.ÔÇŁ Sc. 16 I 76 p. 4 (din dram─â + spectacol)
dram─â liturgic─â, tip de dram─â muzical─â care s-a dezvoltat ├«n cadrul slujbei religioase catolice, aproximativ ├«ntre sec. 10-13. A luat na╚Ötere ca urmare a amplific─ârii treptate a unor tropi* sub form─â de dialog c├óntat (mai ├«nt├ói ├«n liturghia* de Pa╚Öti, apoi ├«n cea de Cr─âciun) ├«n scopul red─ârii mai plastice, mai conving─âtoare a unor scene biblice. La ├«nceput, acest dialog, interpretat de c├ó╚Ťiva clerici, se baza pe fragmente melodice ╚Öi texte greg. (v. gregorian─â, muzic─â), adaptate ╚Öi ad─âugate (de creatori anonimi) acestui moment special al desf─â╚Öur─ârii liturgice. Cu timpul, dialogul se l─ârge╚Öte, se ├«nmul╚Ťesc replicile ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, num─ârul personajelor. Apar costuma╚Ťii speciale ├«n faza de apogeu a genului, se apeleaz─â ╚Öi la o aparatur─â tehnic─â, desigur primitiv─â; tropii de alt─âdat─â se transform─â ├«n adev─ârate spectacole ├«n interiorul bis. (reprezenta╚Ťiile aveau loc ├«n dreptul altarului). Textul devine aproape un libret* de oper─â* replicile urm├ónd cu timpul s─â fie versificate ╚Öi dispuse ├«n strofe. Interpre╚Ťii cap─ât─â indica╚Ťii de gestic─â ╚Öi mimic─â. Din punct de vedere muzical, se face sim╚Ťit─â tot mai mult influen╚Ťa melodiilor profane ale trubadurilor* ╚Öi truverilor*, d. c─âp─ât├ónd aspectul unor crea╚Ťii originale. La ├«nceput, c├óntarea era monodic─â*, mai t├órziu se poate presupune c─â se foloseau ╚Öi formule polif. ale timpului; astfel, solo-uri vocale alternau cu dialoguri sau coruri. ├Än acest moment se foloseau desigur acomp. ╚Öi instr. D. a anticipat cu c├óteva secole apari╚Ťia teatrului laic ╚Öi a operei. Sin.: mister.
DR├üM─é (< fr., lat.) s. f. 1. Specie a genului dramatic caracteristic─â literaturii moderne. Fiind, la origine, o ├«mbinare hibrid─â de elemente comice ╚Öi tragice (d. satiric─â ├«n teatrul grec), evolu├ónd ├«n epoca Rena╚Öterii spre o form─â apropiat─â de teatrul modern (Mrlowe, Shakespeare, Lope de Vega), d. se define╚Öte ca specie ├«n sec. 18 (d. burghez─â ÔÇô Diderot, Lessing) ╚Öi 19 (d. romantic─â ÔÇô Hugo, Dumas, Vigny), ilustr├ónd ├«n construc╚Ťia caracterelor ╚Öi a conflictului complexitatea nuan╚Ťat─â a vie╚Ťii reale. ├Än sec. 19, d. ├«╚Öi pierde autonomia, devenind o specie proteic─â, ├«nglob├ónd o mare diversitate de forme de expresie. 2. D. muzical─â (sau liric─â) = (├«nv.) denumire dat─â spectacolului de oper─â. 3. Termen atribuit de R. Wagner (preluat apoi ╚Öi de al╚Ťi compozitori) operelor sale. 4. Art─â dramatic─â. 5. Fig. Eveniment tragic, zguduitor; nenorocire. ÔŚŐ Expr. A face dram─â din ceva = a vedea o situa╚Ťie tragic─â ├«ntr-o ├«nt├ómplare oarecare. ÔÖŽ Fr─âm├óntare, conflict sufletesc puternic, cu suferin╚Ť─â moral─â.
DRAM─é cf. subst. dram. 1. ÔÇô N., 1815 (BAP II 169); Dr─âme╚Öti t. 2. Dr─âmo╚Ö (17 B I 374). 3. Dr─âmu╚Ö (sic), (ib. II 8, 91 etc.).

Dram─â dex online | sinonim

Dram─â definitie

Intrare: dram─â
dram─â substantiv feminin
Intrare: Dram─â
Dram─â