Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru diversitate

diversit├íte sf [At: V─éC─éRESCUL, ap. ROSETTI ÔÇô CAZACU, I. L. R. I, 430 / V: (├«nv) ~sit├í / Pl: ~tß║»╚Ťi / E: fr diversit├ę, it diversita, lat diversitas, -atis] 1 Varietate. Deosebire. 3 (├Ävr) Adversitate.
DIVERSIT├üTE s. f. Caracterul sau ├«nsu╚Öirea a ceea ce este divers; varietate, felurime. ÔÇô Din fr. diversit├ę, lat. diversitas, -atis.
DIVERSIT├üTE s. f. Caracterul sau ├«nsu╚Öirea a ceea ce este divers; varietate, felurime. ÔÇô Din fr. diversit├ę, lat. diversitas, -atis.
DIVERSIT├üTE, diversit─â╚Ťi, s. f. Varietate, felurime. Impresia de var─â o d─â Co╚Öbuc... prin c├«teva tr─âs─âturi, alese cu un superior sim╚Ť artistic din diversitatea aspectelor naturii. IBR─éILEANU, S. 137. Tablourile lui Loghi s├«nt de o diversitate neobi╚Önuit─â. ANGHEL, PR. 168. (├Änvechit) Ne├«n╚Ťelegere, adversitate, du╚Öm─ânie. Fiecare e dator a-╚Öi deschide ochii ╚Öi a vedea bine de unde provin aceste intrigi ╚Öi diversit─â╚Ťi fatale. GHICA, A. 770.
DIVERSIT├üTE, diversit─â╚Ťi, s. f. Varietate, felurime. ÔÖŽ (├Änv.) Ne├«n╚Ťelegere, adversitate, du╚Öm─ânie. ÔÇô Fr. diversit├ę (lat. lit. diversitas, -atis).
diversit├íte s. f., g.-d. art. diversitß║»╚Ťii
diversit├íte s. f., g.-d. art. diversit─â╚Ťii; pl. diversit─â╚Ťi
DIVERSIT├üTE s. felurime, multiplicitate, multilateralitate, pluralitate, varia╚Ťie, varietate. (O ~ de aspecte.)
Diversitate Ôëá identitate, unitate, unicitate
DIVERSIT├üTE s.f. Felurime, varietate. [Cf. fr. diversit├ę].
DIVERSIT├üTE s. f. varietate, felurime. (< fr. diversit├ę, lat. diversitas)
DIVERSIT├üTE ~─â╚Ťi f. Caracter divers; varietate. ~atea gusturilor. [Art. diversitatea; G.-D. diversit─â╚Ťii] /<fr. diversit├ę, lat. diversitas, ~atis
diversitate f. starea lucrului divers.
* diversit├íte f. (lat. div├ęrsitas, -├ítis). Varietate, diferen╚Ť─â: diversitate de ocupa╚Ťiun─ş, de religiun─ş.
DIVERSITATE s. felurime, multiplicitate, multilateralitate, pluralitate, varia╚Ťie, varietate. (O ~ de aspecte.)
DIVERSITATE. Subst. Diversitate, varietate, variabilitate, varia╚Ťie, diversificare, felurime; deosebire, osebire (├«nv. ╚Öi pop.), diferen╚Ť─â, diferen╚Ťiere, nepotrivire, inegalitate; contrast, contrastare. Eterogenitate, eteromorfie, polimorfism, polifonie; polilingvism; eclectism. Amestec, amestec─âtur─â, adun─âtur─â, combina╚Ťie, conglomerat (fig.), amalgam (fig.), conglomera╚Ťie, talme╚Ö-balme╚Ö (fapt.); amestec de culori, pestri╚Ť─âtur─â (rar), pestriciune (reg.); caleidoscop (fig.). Varia, miscelaneu (livr.). Etero- (eterodoxie; eterofonie etc.). Hetero- (heterociclu; heterofilie; heterogamie etc.). Adj. Diversificat, divers, neuniform, diferit, variat, variu (├«nv.), variabil, felurit, ├«n mai multe feluri, multiform, poliform; eterogen, eteromorf, polimorf, heteroclit; pestri╚Ť, pestricior (dim., pop.), pestricat (├«nv.), pestri╚Ťat (rar), ├«mpestri╚Ťat; caleidoscopic (fig.); polifonic; eclectic. Schimb─âtor, variabil. Deosebit, altfel de, de alt soi; contrastant, distonant, divergent. Etero- (eterodox; eterofon; eterogen; eteromorf). Hetero- (heteroclit; heterogam; heteromorf etc.). Vb. A fi neuniform, a nu fi la fel, a diferi, a fi felurit, a se feluri (├«nv.), a se deosebi, a se osebi (├«nv. ╚Öi pop.), a se diferen╚Ťia, a se diversifica, a se distinge, a nu sem─âna, a nu avea asem─ânare, a nu se potrivi, a nu coincide; a contrasta, a se opune. A diversifica, a varia, a schimba, a diferen╚Ťia; a amesteca, a face un amestec, a combina, a ├«mbina, a amalgama (fig.), a ├«mpestri╚Ťa, a face pestri╚Ť, a pestri╚Ťa (rar). Adv. Altcum, altcumva, altfel, ├«n alt chip, ├«n alt mod; ├«n felurimi (├«nv.), pe felurimi (neobi╚Önuit), ├«n diferite feluri, felurit. V. amestec, deosebire, instabilitate, opozi╚Ťie, originalitate, pestri╚Ť─âtur─â, specif├şc.
VARIATIO (VARIETAS) DELECTAT (lat.) diversitatea desf─ât─â ÔÇô Fedru, ÔÇ×FabulaeÔÇŁ, II, 10.

Diversitate dex online | sinonim

Diversitate definitie

Intrare: diversitate
diversitate substantiv feminin