Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru disolut

disol├║t, ~─â a [At: ARISTIA, PLUT. / Pl: ~u╚Ťi, ~e / E: fr dissolu, it dissoluto] 1 (├Ävr) Dizolvat. 2 (Liv; d. oameni) Dec─âzut. 3 (D. manifest─âri ale oamenilor) Care denot─â dec─âdere.
DISOL├ÜT, -─é, disolu╚Ťi, -te, adj. (Livr.) Corupt, dec─âzut. ÔÇô Din fr. dissolu, lat. dissolutus.
DISOL├ÜT, -─é, disolu╚Ťi, -te, adj. (Livr.) Corupt, dec─âzut. ÔÇô Din fr. dissolu, lat. dissolutus.
disol├║t (livr.) adj. m., pl. disol├║╚Ťi; f. disol├║t─â, pl. disol├║te
disol├║t adj. m., pl. disol├║╚Ťi; f. sg. disol├║t─â, pl. disol├║te
DISOL├ÜT, -─é adj. Dec─âzut, dezm─â╚Ťat, corupt. [< fr. dissolu].
DISOLÚT, -Ă adj. desfrânat, decăzut, corupt. (< fr. dissolu, lat. dissolutus)
* disolút, -ă adj. (lat. dis-solútus. V. disolv). Rar. Desfrînat, corupt.

Disolut dex online | sinonim

Disolut definitie

Intrare: disolut
disolut adjectiv