diluție definitie

11 definiții pentru diluție

dilúție sf [At: TDRG / V: ~iune / P: ~ți-e / Pl: ~ii / E: fr dilution] 1-2 Diluare (1-2). 3 Raportul dintre o cantitate de soluție și cantitatea de solvent din ea.
DILÚȚIE, diluții, s. f. Raportul dintre o cantitate de soluție și cantitatea de substanță dizolvată în aceasta. – Din fr. dilution.
DILÚȚIE, diluții, s. f. Raportul dintre o cantitate de soluție și cantitatea de solvent din acea soluție. – Din fr. dilution.
DILÚȚIE, diluții, s. f. (Chim.) Raportul dintre o cantitate de soluție și cantitatea de solvent din acea soluție.
dilúție (-ți-e) s. f., art. dilúția (-ți-a), g.-d. art. dilúției; pl. dilúții, art. dilúțiile (-ți-i-)
dilúție s. f. (sil. -ți-e), art. dilúția (sil. -ți-a), g.-d. art. dilúției; pl. dilúții, art. dilúțiile (sil. -ți-i-)
DILÚȚIE s.f. Raportul dintre un solvent și cantitatea de soluție în care este diluat. [Gen. -iei, var. diluțiune s.f. / cf. fr. dilution].
DILÚȚIE s. f. raportul dintre un solvent și cantitatea de soluție în care este diluat. (< fr. dilution)
DILÚȚIE ~i f. chim. Raport dintre o cantitate de soluție și cantitatea de substanță dizolvată din această soluție. [Art. diluția; G.-D. diluției; Sil. -ți-e] /<fr. dilution
* diluțiúne f. (lat. dilútio, -ónis. V. abluțiune). Acțiunea de a dilua. Lucru diluat. – Și -úție.
DILÚȚIE (< fr., lat.) s. f. 1. (CHIM.) Raportul dintre o cantitate de soluție și cantitatea de substanță dizolvată din aceasta. 2. (Ind. Extr.) Reducerea conținutului în componenți utili în urma amestecării minereului cu rocă sterilă, în timpul exploatării.

diluție dex

Intrare: diluție
diluție substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e