10 definiții pentru dili
dilí [At: CADE / Pzi: ~lésc / E: rrm da, dilo] (Fam) 1 vt A da. 2 vt A lovi. 3 vr A-și pierde toți banii la jocuri de noroc. 4 vt A fura. 5 vr A înnebuni. DILÍ, dilesc,
vb. IV.
refl. (
Fam.) A înnebuni. – Din
țig. da- (
part. dilo).
*dilí (a se ~) (
fam.)
vb. refl.,
ind. prez. 3
sg. se diléște,
imperf. 3
sg. se dileá;
conj. prez. 3 să se dileáscă
DILÍ, dilésc,
vb. IV. (
Arg.)
1. Tranz. A lovi, a bate.
2. Tranz. A fura, a șterpeli. (
etim. neclară; prob. din
gr. δηλέομαι (= a lovi), prin interm.
țig.; se poate de asemenea pune în leg. cu
țig. da-,
part. dilo (= a da) (Graur, Juilland); provine, cu prob. mai mare, din
sl. dĕliti (= a împărți, a distribui) (
cf. deli); accepția
2. se justifică fără nici o îndoială din expresia a da o lovitură;
der. dileală)
dilí, dilesc, vb. tranz. – A lovi, a bate: „Soarele-l ardea, / Ploaia îl dilea, / Grâu’ gazdii bine se cocea” (Bilțiu, 1996: 380). – Posibil din țig. da-, part. dilo „a da” (Graur, cf. DER; MDA). dilí, dilesc, vb. tranz. – A lovi, a bate: „Soarele-l ardea, / Ploaia îl dilea, / Grâu’ gazdii bine se cocea” (Bilțiu 1996: 380). – Posibil în relație cu țig. da-, part. dilo „a da” (Graur cf. DER).
a se dili pe zvast expr. (
intl.) a se uita la mâna hoțului, a observa că este furat.
dili, dilesc
I v. t. 1. a năuci în bătaie.
2. (
intl.) a da; a transmite (marfă de contrabandă).
II v. r. a înnebuni, a se țicni.
fă-te că te dilești! expr. (
intl.) cazi!
DILÍ, dilésc, vb. IV. (Arg.)
3. Refl. A înnebuni.
Dili dex online | sinonim
Dili definitie
Intrare: dili
dili verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a