Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru diatez─â

diat├ęz─â1 sf [At: DEX / P: di-a~ / Pl: ~ze / E: fr diath├Ęse1] Categorie gramatical─â verbal─â care arat─â raportul dintre ac╚Ťiune ╚Öi cel care o s─âv├ór╚Öe╚Öte.
diat├ęz─â2 sf [At: DEX / P: di-a~ / Pl: ~ze / E: fr diathese2] Predispozi╚Ťie a organismului la anumite boli.
DIAT├ëZ─é2, diateze, s. f. Predispozi╚Ťia unei persoane de a contracta anumite boli. [Pr.: di-a-] ÔÇô Din fr. diath├Ęse.
DIAT├ëZ─é1, diateze, s. f. Categorie gramatical─â verbal─â care exprim─â raportul dintre subiect ╚Öi ac╚Ťiunea verbului. [Pr.: di-a-] ÔÇô Din fr. diath├Ęse.
DIAT├ëZ─é1, diateze, s. f. Categorie gramatical─â verbal─â care exprim─â raportul dintre subiect ╚Öi ac╚Ťiunea verbului. [Pr.: di-a-] ÔÇô Din fr. diath├Ęse.
DIAT├ëZ─é2, diateze, s. f. Predispozi╚Ťia unei persoane de a contracta anumite boli. [Pr.: di-a-] ÔÇô Din fr. diath├Ęse.
DIAT├ëZ─é, diateze, s. f. (Gram.) Fiecare din formele verbale care indic─â raportul dintre ac╚Ťiune ╚Öi cel care o s─âv├«r╚Öe╚Öte. Diatez─â activ─â. Diatez─â pasiv─â. ÔÇô Pronun╚Ťat: di-a-.
diat├ęz─â (di-a-) s. f., g.-d. art. diat├ęzei; pl. diat├ęze
diat├ęz─â (categorie gramatical─â, predispozi╚Ťie pentru anumite boli) s. f. (sil. di-a-), g.-d. art. diat├ęzei; pl. diat├ęze
DIAT├ëZ─é1 s.f. Categorie gramatical─â verbal─â care arat─â raportul dintre ac╚Ťiune ╚Öi cel care o s─âv├ór╚Öe╚Öte. [Cf. lat., gr. diathesis].
DIAT├ëZ─é2 s.f. Predispozi╚Ťie a organismului la anumite boli. [< fr. diath├Ęse, cf. gr. diathesis ÔÇô dispozi╚Ťie].
DIAT├ëZ─é1 s. f. categorie gramatical─â verbal─â care exprim─â raportul dintre subiect ╚Öi ac╚Ťiunea verbului. (< fr. diath├Ęse, germ. Diathese)
DIAT├ëZ─é2 s. f. predispozi╚Ťie a unei persoane pentru anumite boli. (< fr. diath├Ęse)
DIAT├ëZ─é1 ~e f. lingv. Categorie gramatical─â verbal─â care exprim─â raportul dintre subiect ╚Öi ac╚Ťiune. [Sil. di-a-] /<fr. diathese
DIAT├ëZ─é2 ~e f. med. Predispozi╚Ťie a organismului pentru anumite boli. [Sil. di-a-] /<fr. diathese
diatez─â f. Med. dispozi╚Ťiune general─â a organismului (mai adesea ereditar─â), care, dup─â ce a r─âmas latent─â, se manifest─â prin aptitudinea de a contracta unele boale (tuberculoza, etc.).
* diat├ęz─â f., pl. e (vgr. di├íthesis. V. tez─â). Med. Dispozi╚Ťiune general─â a une─ş persoane de a fi prins─â de cutare or─ş cutare boal─â: diatez─â artritic─â.
DIAT├ëZ─é s. f. (cf. fr. diath├Ęse, lat., gr. diathesis ÔÇ×dispozi╚ŤieÔÇŁ, ÔÇ×orientareÔÇŁ, ÔÇ×a╚ÖezareÔÇŁ, ÔÇ×situareÔÇŁ): categorie gramatical─â flexionar─â, specific─â verbului, care exprim─â raportul sintactic dintre subiectul gramatical, proces ╚Öi obiectul acestuia. ├Än limba rom├ón─â exist─â trei diateze: activ─â, pasiv─â ╚Öi reflexiv─â. ÔŚŐ ~ act├şv─â: d. caracterizat─â din punctul de vedere al con╚Ťinutului prin faptul c─â subiectul (agentul) realizeaz─â sau enun╚Ť─â procesul suferit de obiect, de pacient (altul dec├ót subiectul gramatical), iar din punctul de vedere al expresiei prin morfemul zero, element distinctiv fa╚Ť─â de celelalte diateze. Astfel: ÔÇ×El merge pe strad─âÔÇŁ, ÔÇ×El st─â pe banc─âÔÇŁ, ÔÇ×El scrie un biletÔÇŁ. ÔŚŐ ~ pas├şv─â: d. caracterizat─â din punctul de vedere al con╚Ťinutului prin faptul c─â subiectul gramatical (pacientul) sufer─â procesul realizat de obiect, de agent (altul dec├ót subiectul gramatical), iar din punctul de vedere al expresiei prin auxiliarul morfologic a fi, morfem analitic neaglutinat ╚Öi element distinct fa╚Ť─â de celelalte diateze, ├«nso╚Ťit de participiul variabil al verbului de conjugat. Astfel: ÔÇ×Elevii sunt ajuta╚Ťi de profesoriÔÇŁ, ÔÇ×Ea este ├«nso╚Ťit─â de mama saÔÇŁ. ÔŚŐ ~ reflex├şv─â: d. caracterizat─â din punctul de vedere al con╚Ťinutului printr-un num─âr de opt sensuri sau valori, diferite ├«ntre ele (v. reflex├şv), iar din punctul de vedere al expresiei prin prezen╚Ťa obligatorie, ├«n structurile verbale, a formelor neaccentuate de dativ ╚Öi de acuzativ ale pronumelui reflexiv (cu sau f─âr─â func╚Ťie sintactic─â), reprezentante ale celor opt valori (sensuri) amintite (sensuri rezultate din ├«mbinarea pronumelui cu verbele). Astfel: ÔÇ×El ├«╚Öi repro╚Öeaz─âÔÇŁ, ÔÇ×El se spal─âÔÇŁ (reflexiv obiectiv); ÔÇ×Ei ├«╚Öi spun vorbe buneÔÇŁ, ÔÇ×Ei se ├«n╚Ťeleg de minuneÔÇŁ (reflexiv reciproc); ÔÇ×El ├«╚Öi cump─âr─â o ma╚Öin─â de rasÔÇŁ, ÔÇ×Ea ├«╚Öi procur─â cele necesare traiuluiÔÇŁ (reflexiv participativ); ÔÇ×Ei ├«╚Öi ajut─â mamaÔÇŁ, ÔÇ×Ea ├«╚Öi spal─â c─âm─â╚ÖileÔÇŁ (reflexiv posesiv); ÔÇ×Co╚Öurile se v─âd de departeÔÇŁ, ÔÇ×Tunurile se aud de aiciÔÇŁ (reflexiv pasiv); ÔÇ×El ├«╚Öi aminte╚Öte de voiÔÇŁ, ÔÇ×El se g├ónde╚Öte la tineÔÇŁ (reflexiv dinamic); ÔÇ×El se ├«nro╚Öe╚Öte de ciud─âÔÇŁ, ÔÇ×Ea se ├«ngra╚Ö─â mereuÔÇŁ (reflexiv eventiv); ÔÇ×Se ├«nnopteaz─â mai devremeÔÇŁ, ÔÇ×Se c─âl─âtore╚Öte convenabilÔÇŁ, ÔÇ×Se cade s─â facem eforturiÔÇŁ, ÔÇ×Se cuvine s─â-l ajut─âmÔÇŁ, ÔÇ×Se ├«nt├ómpl─â s─â plou─âÔÇŁ (reflexiv impersonal). Unii lingvi╚Öti vorbesc, ├«n acest caz, de o diatez─â pronominal─â. ÔŚŐ ~ m├ędie: d. specific─â limbii grece╚Öti vechi, caracterizat─â din punctul de vedere al con╚Ťinutului prin faptul c─â subiectul particip─â intens la ac╚Ťiune. Sensul (valoarea) de reflexiv dinamic din limba rom├ón─â se aseam─ân─â cu d. medie din greaca veche.

Diatez─â dex online | sinonim

Diatez─â definitie

Intrare: diatez─â
diatez─â substantiv feminin
  • silabisire: di-a-