Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru dezinvolt

dezinv├│lt, ~─â a [At: LOVINESCU, S. II, 50 / S ╚Öi: (├«nv) desi~ / Pl: ~l╚Ťi, ~e / E: fr d├ęsinvolte] (Liv) 1 (D. oameni) Care se comport─â natural Si: neafectat, nepref─âcut, (liv) non╚Öalant, (├«nv) prostatic, simplu, spontan. 2 (D. ac╚Ťiuni, manifest─âri etc. ale oamenilor) Care se produce cu o u╚Öurin╚Ť─â fireasc─â Si: nec─âutat, nesilit, nestudiat.
DEZINV├ôLT, -─é, dezinvol╚Ťi, -te, adj. (Despre oameni) Care se mi╚Öc─â, se manifest─â liber, degajat; (despre manifest─âri ale oamenilor) care arat─â degajare. ÔÇô Din fr. d├ęsinvolte.
DEZINV├ôLT, -─é, dezinvol╚Ťi, -te, adj. (Livr.; despre oameni) Care se mi╚Öc─â, se manifest─â liber, degajat; (despre manifest─âri ale oamenilor) care arat─â degajare. ÔÇô Din fr. d├ęsinvolte.
DEZINV├ôLT, -─é, dezinvol╚Ťi, -te, adj. (Despre oameni) Care se mi╚Öc─â liber, degajat; (despre manifest─âri ale oamenilor) care se produc liber, nestingherit. Picu Hartular ├«╚Öi lipise cocoa╚Öa de-un zid s─â-i deschid─â drum, silindu-se s─â dea salutului o gra╚Ťie dezinvolt─â de paj. C. PETRESCU, O. P. II 34.
!dezinv├│lt adj. m., pl. dezinv├│l╚Ťi; f. dezinv├│lt─â, pl. dezinv├│lte
dezinv├│lt adj. m. (sil. mf. dez-), pl. dezinv├│l╚Ťi; f. sg. dezinv├│lt─â, pl. dezinv├│lte
DEZINVÓLT adj. v. natural.
DEZINV├ôLT, -─é adj. Liber ├«n mi╚Öc─âri, degajat; liber, nestingherit. [< fr. d├ęsinvolte].
DEZINV├ôLT, -─é adj. (despre oameni) liber ├«n mi╚Öc─âri; degajat; (despre manifest─âri) liber, nestingherit. (< fr. d├ęsinvolte)
DEZINV├ôLT ~t─â (~╚Ťi, ~te) Care manifest─â libertate ├«n mi╚Öc─âri ╚Öi ├«n comportament; degajat. /<fr. d├ęsinvolt
DEZINVOLT adj. degajat, firesc, natural, neafectat, neartificial, necăutat, neprefăcut, nesilit, nestudiat, simplu, spontan, (livr.) nonșalant, (înv.) prostatic. (O atitudine ~; cu gesturi ~.)

Dezinvolt dex online | sinonim

Dezinvolt definitie

Intrare: dezinvolt
dezinvolt adjectiv
  • silabisire: dez-