Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru dezarticula╚Ťie

dezarticula╚Ťie sf [At: LM / V: (├«nv) ~iune / S ╚Öi: (├«nv) desa~ / Pl: ~ii / E: fr d├ęsarticulation] (Liv) 1-2 Dezarticulare (1-2). 3 Anulare.
DEZARTICUL├ü╚ÜIE, dezarticula╚Ťii, s. f. (Rar) Dezarticulare. ÔÇô Din fr. d├ęsarticulation.
DEZARTICUL├ü╚ÜIE, dezarticula╚Ťii, s. f. Dezarticulare. ÔÇô Din fr. d├ęsarticulation.
DEZARTICUL├ü╚ÜIE, dezarticula╚Ťii, s. f. Dezarticulare. Are o dezarticula╚Ťie a um─ârului.
!dezarticul├í╚Ťie (rar) (de-zar-, -╚Ťi-e/dez-ar-) s. f., art. dezarticul├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. dezarticul├í╚Ťiei; pl. dezarticul├í╚Ťii, art. dezarticul├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
dezarticul├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e; mf. dez-), art. dezarticul├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. dezarticul├í╚Ťiei; pl. dezarticul├í╚Ťii, art. dezarticul├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
DEZARTICUL├ü╚ÜIE s. v. luxa╚Ťie.
DEZARTICUL├ü╚ÜIE s.f. Dezarticulare. [Gen. -iei, var. dezarticula╚Ťiune s.f. / cf. fr. d├ęsarticulation].
DEZARTICUL├ü╚ÜIE s. f. dezarticulare. (< fr. d├ęsarticulation)
DEZARTICUL├ü╚ÜIE ~i f. rar Traumatism const├ónd ├«n deplasarea unui os din articula╚Ťie; luxa╚Ťie; scr├óntitur─â. [Art. dezarticula╚Ťia; G.-D. dezarticula╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<fr. dezarticulation
* dezarticula╚Ťi├║ne f. (fr. d├ęsarticulation). Ac╚Ťiunea de a dezarticula. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie, dar ma─ş des -├íre.
DEZARTICULA╚ÜIE s. (MED.) deplasare, dezarticulare, dislocare, luxare, luxa╚Ťie, scr├«nteal─â, scr├«ntire, scr├«ntitur─â, sucire, (rar) r─âsucire, sucitur─â, torsiune, (prin vestul Munt.) proclinteal─â, proclintire. (~ osului humeral.)

Dezarticula╚Ťie dex online | sinonim

Dezarticula╚Ťie definitie

Intrare: dezarticula╚Ťie
dezarticula╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e; mf. dez-