Dicționare ale limbii române

12 definiții pentru dezaglomerare

dezaglomerá vtr [At: DN3 / Pzi: ~réz / E: dez- + aglomera] (Rar) 1-2 (C.i. drumuri, piețe, spații) A (se) elibera de (o parte din) oameni, vehicule. 3-4 (C.i. aglomerații) A (se) risipi.
dezaglomeráre sf [At: DN3 / Pl: ~rắri / E: dezaglomera] (Rar) 1 Eliberare a unor spații de oameni sau vehicule. 2 Risipire a unei aglomerații.
DEZAGLOMERÁ, dezaglomerez, vb. I. Tranz. și refl. (Despre un loc, un spațiu) A (se) elibera de (o parte din) mulțimea înghesuită de oameni, de vehicule etc. – Pref. des- + aglomera.
DEZAGLOMERÁRE, dezaglomerări, s. f. Acțiunea de a (se) dezaglomera. – V. dezaglomera.
DEZAGLOMERÁ, dezaglomerez, vb. I. Tranz. și refl. (Despre un loc, un spațiu) A (se) elibera de (o parte din) mulțimea înghesuită de oameni, de vehicule etc. – Dez- + aglomera.
DEZAGLOMERÁRE, dezaglomerări, s. f. Acțiunea de a (se) dezaglomera. – V. dezaglomera.
!dezaglomerá (a ~) (de-za-glo-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezaglomereáză
dezaglomerá vb. (sil. -glo-; mf. dez-), ind. prez. 3 sg. dezaglomereáză
DEZAGLOMERÁ vb. I. tr. A înlătura, a risipi aglomerația. [< dez- + aglomera].
DEZAGLOMERÁRE s.f. Acțiunea de a dezaglomera. [< dezaglomera].
DEZAGLOMERÁ vb. tr., refl. (despre un loc, un spațiu) a (se) elibera de aglomerația de oameni, de vehicule etc. (< dez- + aglomera)
A DEZAGLOMERÁ ~éz tranz. A face mai puțin aglomerat; a descongestiona. /dez- + a aglomera

dezaglomerare definitie

dezaglomerare dex

Intrare: dezaglomera
dezaglomera verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -glo-; mf. dez-
Intrare: dezaglomerare
dezaglomerare substantiv feminin