DEVENÍ, devín, vb. IV. Intranz. 1. (Urmat de o întregire predicativă) A se schimba, a se transforma, a se preface în..., a lua, a primi aspectul sau forma de...; a se face... Deodată oceanul a devenit o mare de flăcări. BARANGA, V. A. 11. [Cărarea] va deveni drum de căruțe și apoi șosea. BOGZA, C. O. 94. Acolo am fost mic și acolo am devenit mare, m-am născut acolo și acolo am trăit. ARGHEZI, P. T. 145. ◊ Expr. (Despre oameni, familiar) Ce a devenit? = ce s-a întîmplat cu el? ce soartă a avut? 2. (Întregirea predicativă este exprimată printr-un adjectiv) A începe, a ajunge să fie...; a se face... Forfota lucrului deveni, ca la un semn, mai grăbită. CAMILAR, N. I 313. S-a întors de la Paris, unde pretinde că a devenit învățat. CAMIL PETRESCU, B. 22. Masa invalizilor a devenit mai compactă. SAHIA, N. 19. 3. (Familiar; în expr.) Cum devine cazul (sau chestia) = cum stau lucrurile. N-ai priceput cum devine chestia?Nu-i vorba de-un trandafir adevărat. C. PETRESCU, O. P. I 54. – Prez. ind. și: (rar) devíu (ODOBESCU, S. III 13).