Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru determina

determina vt [At: CALENDARIU (1794), 38/29 / Pzi: ~├ęrmin, (├«nv) ~n├ęz / E: fr d├ęterminer, lat determinare] 1 A ar─âta, ├«n mod sigur ╚Öi categoric, ceva sau pe cineva Si: a identifica. 2 A fixa (cu precizie) o dat─â, un termen etc. Si: a hot─âr├«, a stabili. 3 (Pex) A defini. 4 (D. cuvinte, propozi╚Ťii sau categorii sintactice) A preciza sensul (lexical sau gramatical) al unui cuv├ónt sau al unei propozi╚Ťii. 5 (Spc) A preciza ├«nsu╚Öirile unui corp, ale unui fenomen, caracteristicile unei plante (├«n vederea identific─ârii sau a repartiz─ârii acestora ├«n categorii). 6 (Pex) A cunoa╚Öte. 7 (C.i. oameni) A face ca cineva s─â ia o anumit─â decizie, pozi╚Ťie, atitudine etc. Si: a convinge. 8 (C.i. fapte, fenomene, situa╚Ťii etc.) A servi drept cauz─â pentru apari╚Ťia sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen Si: a cauza, a condi╚Ťiona, a genera, a produce. 9 (Pex) A avea ca rezultat. 10 (Rar) A predestina. 11 (Spc) A deduce pe baza anumitor date Si: a calcula.
DETERMIN├ü, det├ęrmin, vb. I. Tranz. 1. A condi╚Ťiona ├«n mod necesar, a servi drept cauz─â pentru apari╚Ťia sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen; a cauza, a pricinui. 2. A fixa (cu precizie); a stabili, a hot─âr├« (o dat─â, un termen etc.). ÔÖŽ Spec. A preciza ├«nsu╚Öirile unui corp, ale unei plante, ale unui fenomen (├«n vederea repartiz─ârii acestora ├«n categorii). ÔÖŽ Spec. A calcula, a deduce pe baza unor date. 3. A face ca cineva s─â ia o anumit─â hot─âr├óre. 4. (Despre cuvinte sau propozi╚Ťii) A preciza sensul altui cuv├ónt sau altei propozi╚Ťii. Adverbele determin─â verbele pe care le ├«nso╚Ťesc. ÔÇô Din fr. d├ęterminer, lat. determinare.
DETERMIN├ü, det├ęrmin, vb. I. Tranz. 1. A condi╚Ťiona ├«n mod necesar, a servi drept cauz─â pentru apari╚Ťia sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen; a cauza, a pricinui. 2. A fixa (cu precizie); a stabili, a hot─âr├« (o dat─â, un termen etc.). ÔÖŽ Spec. A preciza ├«nsu╚Öirile unui corp, ale unei plante, ale unui fenomen (├«n vederea repartiz─ârii acestora ├«n categorii). ÔÖŽ Spec. A calcula, a deduce pe baza unor date. 3. A face ca cineva s─â ia o anumit─â hot─âr├óre. 4. (Despre cuvinte sau propozi╚Ťii) A preciza sensul altui cuv├ónt sau altei propozi╚Ťii. Adverbele determin─â verbele pe care le ├«nso╚Ťesc. ÔÇô Din fr. d├ęterminer, lat. determinare.
DETERMIN├ü, det├ęrmin, vb. I. Tranz. 1. A condi╚Ťiona ├«n mod necesar, a servi drept cauz─â pentru apari╚Ťia sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen; a cauza, a pricinui, a produce. Nu exist─â domeniu al ╚Ötiin╚Ťei, literaturii ╚Öi artei noastre unde cunoa╚Öterea experien╚Ťei sovietice s─â nu determine un puternic av├«nt, realiz─âri ╚Ötiin╚Ťifice ╚Öi artistice de seam─â, succese ├«n lupta ├«mpotriva influen╚Ťelor putredei ideologii burgheze ├«n cultur─â, ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi art─â. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 331, 1/2. For╚Ťele ╚Öi rela╚Ťiile de produc╚Ťie determin─â caracterul or├«nduirilor ╚Öi succesiunea lor. IST. R.P.R. 8. 2. A fixa (cu precizie), a hot─âr├«, a stabili (o dat─â, un termen etc.); a preciza, a l─âmuri. [╚śeful justi╚Ťiei] determin─â ╚Öi ziua ├«nf─â╚Ťi╚Ö─ârii pricinei. GHICA, S. 587. ÔŚŐ Refl. pas. O lumin─â nu poate indica o pozi╚Ťie, de vreme ce nu i se poate determina locul. CAMIL PETRESCU, U. N. 389. ÔÖŽ A preciza ├«nsu╚Öirile unui corp, ale unei plante, ale unui fenomen (├«n vederea repartiz─ârii acestora ├«n categorii). A determina o plant─â. A determina o roc─â. A calcula, a deduce (pe baza unor anumite date). A determina un unghi. A determina c─âldura specific─â a unui lichid. A determina pozi╚Ťia unui avion. 3. A face (pe cineva) s─â ia o hot─âr├«re; a decide, a convinge. Timotin... a reu╚Öit cu greu s─â determine pe doamna s─â vin─â ├«n odaia de primire. IBR─éILEANU, A. 130. ÔŚŐ Refl. Trebuie s─â se cunoasc─â cineva p├«n─â a nu se determina a-╚Öi lega soarta. NEGRUZZI, S. III 59. 4. (Despre un cuv├«nt sau o propozi╚Ťie) A preciza sensul unui cuv├«nt sau al unei propozi╚Ťii. Adverbele determin─â verbele pe care le ├«nso╚Ťesc.
determin├í (a ~) vb., ind. prez. 3 det├ęrmin─â
determin├í vb., ind. prez. 1 sg. det├ęrmin, 3 sg. ╚Öi pl. det├ęrmin─â
DETERMIN├ü vb. 1. v. st├órni. 2. v. provoca. 3. v. impulsiona. 4. v. condi╚Ťiona. 5. v. decide. 6. v. decide. 7. v. calcula. 8. a defini, a preciza, a stabili, (├«nv.) a m─ârgini, a r─âspica. (A ~ propriet─â╚Ťile metalelor.) 9. v. stabili. 10. a fixa, a hot─âr├«, a preciza, a stabili, a statornici, (├«nv.) a defige, a ├«nsemna, a statori. (Au ~ un nou termen pentru...) 11. v. complini.
DETERMIN├ü vb. I. tr. 1. A fi cauza imediat─â a unui fenomen sau proces, a unui lucru; a condi╚Ťiona, a cauza. 2. A stabili cu precizie; a l─âmuri, a preciza. ÔÖŽ A deduce; a calcula (pe baza unor date anumite). 3. A hot─âr├« la ceva, a convinge, a decide (pe cineva). 4. A preciza, a l─âmuri sau a restr├ónge sensul unui cuv├ónt, al unei propozi╚Ťii. [P.i. det├ęrmin ╚Öi determ├şn. / < fr. d├ęterminer, it., lat. determinare].
DETERMIN├ü vb. tr. 1. a fi cauza imediat─â a unui fapt, fenomen sau proces; a condi╚Ťiona, a cauza. 2. a stabili cu precizie (o dat─â un termen). ÔŚŐ a calcula (pe baza unor date). 3. a convinge, a decide la ceva. 4. a preciza, a l─âmuri sau a restr├ónge sensul unui cuv├ónt, al unei propozi╚Ťii. 5. (mat., fiz.) a afla valoarea unei m─ârimi; a m─âsura. (< fr. d├ęterminer, lat. determinare)
A DETERMIN├ü det├ęrmin tranz. 1) A face s─â se produc─â ├«n mod necesar; a provoca; a genera. 2) (timp, date, termene etc.) A fixa printr-o ├«n╚Ťelegere prealabil─â; a stabili; a hot─âr├«. 3) (corpuri, plante etc.) A stabili (pe baza tr─âs─âturilor specifice) ca apar╚Ťin├ónd la o clas─â sau la o specie; a identifica. 4) A stabili cu exactitate; a preciza; a defini; a delimita. ~ sensul unui cuv├ónt. 5) (cuvinte, propozi╚Ťii) A preciza ├«n calitate de determinativ; a explica. 6) A face s─â ia o decizie; a hot─âr├«; a decide. /<fr. d├ęterminer, lat. determinare
determin├á v. 1. a hot─âr├«, a indica ├«ntrÔÇÖun mod precis: a determina o distan╚Ť─â; 2. a cauza, a produce: c─âderea a determinat moartea; 3. a face s─â iea o rezolu╚Ťiune: lÔÇÖam determinat s─â plece.
*det├ęrmin, -├í v. tr. (lat. d├ętermino, -are. V. termin, ╚Ť─ârm). Ar─ât precis: a determina o distan╚Ť─â. Hot─âr─âsc, decid, fac s─â: acest eveniment mÔÇÖa determinat s─â plec. Precizez ├«n╚Ťelesu unu─ş cuv├«nt, limitez hot─âr─âsc: ÔÇ×tristÔÇŁ e c├«nd din ├«nt├«mplare ÔÇ×tragicÔÇŁ c├«nd e rezultatu caracterulu─ş unu─ş ero┼ş din dram─â. Cauzez, produc: a determina succesu une─ş b─ât─âli─ş.
DETERMINA vb. 1. a cauza, a declan╚Öa, a dezl─ân╚Ťui, a genera, a isca, a na╚Öte, a pricinui, a prilejui, a produce, a provoca, a st├«rni, (├«nv. ╚Öi reg.) a scorni, (├«nv.) a pricini, a prileji. (Atitudinea lui a ~ discu╚Ťii aprinse.) 2. a cauza, a crea, a da, a face, a pricinui, a produce, a provoca, a st├«rni. (Injec╚Ťia i-a ~ o senza╚Ťie de ├«nviorare.) 3. a imprima, a impulsiona, a impune. (A ~ unui mobil o mi╚Öcare.) 4. a condi╚Ťiona. (Factori care ~ producerea fenomenului.) 5. a convinge, a decide, a face, a hot─âr├«, a ├«ndupleca, (├«nv.) a ├«ndemna, a pleca. (L-a ~ s─â vin─â.) 6. a decide, a hot─âr├«, a stabili, (fig.) a pecetlui. (Soarta meciului a fost ~ ├«n ultimele clipe.) 7. a calcula, a fixa, a m─âsura, a stabili. (A ~ valoarea unor parametri.) 8. a defini, a preciza, a stabili, (├«nv.) a m─ârgini, a r─âspica. (A ~ propriet─â╚Ťile metalelor.) 9. a fixa, a preciza, a stabili, a statornici. (Cum a ~ concentra╚Ťia vinului?) 10. a fixa, a hot─âr├«, a preciza, a stabili, a statornici, (├«nv.) a defige, a ├«nsemna, a statori. (Au ~ un nou termen pentru...) 11. (GRAM.) a complini.

Determina dex online | sinonim

Determina definitie

Intrare: determina
determina verb grupa I conjugarea I