destúl¹ adj. m., pl. destúi; f. destúlă, pl. destúle; g.-d. pl. m. și f. destúlor (antepus, neprecedat de alt determinant cu formă cazuală marcată) / ac. m. a (la) destúi, f. a (la) destúle (voturile destulor tineri/acestor destui tineri/a destui tineri; s-a adresat destulor tineri/acestor destui tineri/la destui tineri)