Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 331685:
DESTRĂBĂLÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) 1) Care s-a destrăbălat; dedat desfrâului; desfrânat; depravat. 2) (despre persoane sau despre manifestările lor) Care denotă imoralitate. Purtare ~tă. /Orig. nec.
- sursa: NODEX 2002
- permalink
Destrăbălat dex online | sinonim
Destrăbălat definitie
