Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
2 intrări
11 definiții pentru destructurare
destructura vt [At: DEX-S / Pzi: ~réz / E: des- + structura] A desființa structura a ceva.
destructuráre sf [At: DEX-S / Pl: ~rắri / E: destructura] Desființare a unei structuri.
DESTRUCTURÁ, destructurez, vb. I. Tranz. A desființa structura a ceva. – Pref. de- + structura.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
DESTRUCTURÁRE, destructurări, s. f. Acțiunea de a destructura și rezultatul ei. – V. destructura.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
DESTRUCTURÁ, destructurez, vb. I. Tranz. A desființa structura a ceva. – Des1- + structura.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
DESTRUCTURÁRE, destructurări, s. f. Acțiunea de a destructura și rezultatul ei. – V. destructura.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
*destructurá (a ~) (des-truc-/de-struc-) vb., ind. prez. 3 destructureáză
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
destructurá vb. → structura
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
destructuráre s. f. → structurare
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
Destructurare ≠ structurare
- sursa: Antonime 2002
- permalink
DESTRUCTURÁ vb. tr. a distruge structurile unui ansamblu. (< fr. déstructurer)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
Destructurare dex online | sinonim
Destructurare definitie
Intrare: destructura
destructura verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: destructurare
destructurare substantiv feminin
