Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

38 defini╚Ťii pentru destins

dest├şnde [At: HELIADE, O. I, 163 / V: (rar) dis~ / E: des- + (├«n)tinde] 1-2 vtr A (se) ├«ntinde pe o suprafa╚Ť─â vast─â Si: a se desf─â╚Öura. 3 vt A desf─â╚Öura deschiz├ónd, ├«ntinz├ónd, r─âsfir├ónd etc. 4-5 vtr (├Änv) A(-╚Öi) m─âri volumul. 6-7 vtr (A face s─â ias─â sau) a ie╚Öi dintr-o stare de ├«ncordare muscular─â, dintr-o pozi╚Ťie incomod─â, ghemuit─â Si: a (se) ├«ntinde, a (se) ├«ndrepta, a (se) relaxa. 8-9 vtr (Fig) (A face s─â ├«nceteze sau) a ├«nceta o stare de tensiune nervoas─â, de surescitare Si: a (se) calma, a (se) lini╚Öti, a (se) relaxa. 10-11 vtr (Pex; fig) (A face s─â ias─â sau) a ie╚Öi din monotonia preocup─ârilor cotidiene (prin petrecerea timpului ├«n mod agreabil) Si: a (se) odihni, a (se) recrea1, a (se) relaxa, a (se) repauza. 12-13 vtr (Fig) A (se) deconecta. 14-15 vtr (D. coarde, arcuri aflate ├«n stare de ├«ncordare. A (se) sl─âbi. 16 vi (Mun; d. oameni) A fi mereu prezent ├«ntr-un numit loc.
dest├şns1 sn [At: CONTEMPORANUL, VII, 205 / E: destinde] 1-5 Destindere (1-5). 6 (Fig) Deconectare. 7 Destindere (8).
dest├şns2, ~─â a [At: HELIADE, O. I, 181 / Pl: ~n╚Öi, ~e / E: destinde] 1 (D. ╚Ťinuturi) Care se ├«ntinde pe o suprafa╚Ť─â vast─â. 2 (D. p├ónze; ├«oc ├«nf─â╚Öurat, str├óns) Care este desf─â╚Öurat. 3 (D. mu╚Öchi, pex, d. membrele fiin╚Ťelor) Care a ie╚Öit dintr-o stare de ├«ncordare muscular─â, dintr-o pozi╚Ťie incomod─â, ghemuit─â Si: ├«ndreptat, ├«ntins, relaxat. 4 (Fig; d. oameni) Care a ie╚Öit dintr-o stare de ├«ncordare nervoas─â sau moral─â Si: calmat, lini╚Ötit, relaxat. 5 (D. coarde, arcuri etc.; ├«oc str├óns, ├«ncordat, ├«ntins) Care este mai pu╚Ťin ├«ncordat sau mai pu╚Ťin str├óns Si: l─ârgit2, relaxat2, sl─âbit2, slobozit2. 6 Care are forma unui arc destins.
dest├şns3 a vz distins
de╚Öt├şnde v vz descinde
de╚Öt├şnge v vz descinde
DEST├ŹNDE, dest├şnd, vb. III. Refl. 1. A se desface din ├«ncordare; a se relaxa, a sl─âbi. ÔÖŽ Fig. (Despre nervi sau st─âri de surescitare) A se lini╚Öti, a se calma, a se desc─ârca, a se deconecta. 2. (Despre fiin╚Ťe, corpul sau p─âr╚Ťi ale corpului lor) A se ├«ntinde, a se ├«ndrepta (din ├«nchircire, din ghemuire). [Perf. s. destinsei, part. destins] ÔÇô Pref. des- + [├«n]tinde (dup─â fr. d├ętendre).
DEST├ŹNS, -─é, destin╚Öi, -se, adj. Care a pierdut din ├«ncordare, care nu este ├«ntins; (despre nervi) relaxat, calmat, lini╚Ötit. ÔÇô V. destinde.
DEST├ŹNDE, destind, vb. III. 1. Refl. A se desface din ├«ncordare; a se relaxa, a sl─âbi. ÔÖŽ Fig. (Despre nervi sau st─âri de surescitare) A se lini╚Öti, a se calma, a se desc─ârca, a se deconecta. 2. Refl. (Despre fiin╚Ťe, corpul sau p─âr╚Ťi ale corpului lor) A se ├«ntinde, a se ├«ndrepta (din ├«nchircire, din ghemuire). [Perf. s. destinsei, part. destins] ÔÇô Des1- + [├«n]tinde (dup─â fr. d├ętendre).
DEST├ŹNS, -─é, destin╚Öi, -se, adj. Care a pierdut din ├«ncordare, care nu este ├«ntins; (despre nervi) relaxat, calmat, lini╚Ötit. ÔÇô V. destinde.
DEST├ŹNDE, dest├şnd, vb. III. 1. Refl. A deveni mai pu╚Ťin ├«ncordat, mai pu╚Ťin ├«ntins; a se relaxa, a sl─âbi. Toat─â suferin╚Ťa lui comprimat─â ├«n t─âcere izbucne╚Öte... cu violen╚Ťa unui resort uria╚Ö care se destinde brusc. CAMIL PETRESCU, T. I 105. Mu╚Öchii se destinser─â, voin╚Ťa se ├«ncordase. D. ZAMFIRESCU, R. 262. Vioara tace c├«nd coarda se destinde. MACEDONSKI, O. I 108. ÔÖŽ (Despre nervi, despre st─âri de spirit) A se lini╚Öti, a se desc─ârca. Astfel se sparse, destinz├«ndu-se ├«n acest pl├«ns de jale, ├«ncordarea f─âr─â seam─ân a acelei zile de cumplit─â ascensiune. BOGZA, C. O. 32. 2. Refl. (Despre fiin╚Ťe, corpul lor sau p─âr╚Ťi ale corpului) A se ├«ntinde, a se ├«ndrepta. Mitrea se zv├«rcolise cu nelini╚Öte. Pe urm─â s-a destins ╚Öi s-a l─âsat pe-o coast─â, parc─â i-ar fi fost somn. SADOVEANU, M. C. 48. Iepura╚Öul se destinse ca o coard─â ╚Öi o zbughi la goan─â. G├ÄRLEANU, L. 19. ÔŚŐ Tranz. [Paler] ╚Öi-a destins trupul ╚Öi a plecat spre ie╚Öire. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 115. 3. Refl. (Neobi╚Önuit, despre un ╚Ťinut) A se ├«ntinde, a se desf─â╚Öura. La poalele mun╚Ťilor Vosgi se destinde provincia Lorenei. ODOBESCU, S. I 5. ÔŚŐ Fig. C├«nd soarele se pleac─â spre apus, c├«nd murgul serii ├«ncepe a se destinde treptat peste pustii, farmecul tainic al singur─ât─â╚Ťii cre╚Öte ╚Öi mai mult ├«n sufletul c─âl─âtorului. ODOBESCU, S. A. 316. 4. Tranz. (Neobi╚Önuit) A retrage. ├Äntinse o m├«n─â, o aduse u╚Öurel ╚Öi lung la gur─â, apoi o destinse repede. DELAVRANCEA, H. T. 198. ÔÇô Forme gramaticale: perf. s. destinsei, part. destins.
DEST├ŹNS, -─é, destin╚Öi, -se, adj. 1. Care nu mai este ├«ncordat; relaxat, discordat. Pe o paji╚Öte verde, slobozenia, copil─â b─âl─âioar├ó cu cosi╚Ťe lungi ╚Öi aurite, se giuca cu un arc destins. RUSSO, O. 24. Fr├«nghia destins─â a giganticului arc. ALECSANDRI, P. III 92. 2. Desf─â╚Öurat ├«n toat─â ├«ntinderea; ├«ntins. Fa╚Ťa [c├«mpiei] neted─â ╚Öi destins─â se perde ├«n dep─ârtare pe malul m─âre╚Ťei Dun─âri. ODOBESCU, S. I 23.
DEST├ŹNDE, destind, vb. III. 1. Refl. A deveni mai pu╚Ťin ├«ncordat; a se relaxa, a sl─âbi. ÔÖŽ Fig. (Despre nervi sau st─âri de spirit) A se lini╚Öti, a se desc─ârca. 2. Refl. (Despre fiin╚Ťe, corpul lor sau p─âr╚Ťi ale corpului) A se ├«ntinde, a se ├«ndrepta. ÔŚŐ Tranz. ╚śi-a destins trupul ╚Öi a plecat spre ie╚Öire (G. M. ZAMFIRESCU). 3. Refl. (Neobi╚Önuit, despre un ╚Ťinut) A se ├«ntinde, a se desf─â╚Öura. 4. Tranz. (Neobi╚Önuit) A retrage. ├Äntinse o m├ón─â... apoi o destinse repede (DELAVRANCEA). [Perf. s. destinsei, part. destins] ÔÇô Din des1- + [├«n]tinde.
dest├şnde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. dest├şnd, 1 pl. dest├şndem, 2 pl. dest├şnde╚Ťi; conj. prez. 3 s─â dest├şnd─â; ger. destinzß║ąnd; part. dest├şns
dest├şnde vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. dest├şnd, 1 pl. dest├şndem, 2 pl. dest├şnde╚Ťi, perf. s. 1 sg. destins├ęi, 1 pl. dest├şnser─âm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. dest├şnd─â; part. dest├şns
dest├şns adj. m., pl. dest├şn╚Öi; f. sg. dest├şns─â, pl. dest├şnse
DEST├ŹNDE vb. 1. a se relaxa, a sl─âbi. (Un arc care s-a ~.) 2. a l─ârgi, a sl─âbi, (pop.) a slobozi. (A ~ funia care lega animalul.) 3. a (se) ├«ndrepta, a (se) ├«ntinde. (╚śi-a ~ corpul.)
DEST├ŹNDE vb. v. calma, domoli, lini╚Öti, potoli, recrea.
DEST├ŹNS adj. 1. discordat, relaxat, sl─âbit. (Arc ~.) 2. lejer, (livr.) lax. (O leg─âtur─â ~.)
DEST├ŹNS adj. v. calm, domol, lini╚Ötit, molcom, netulburat, pa╚Önic, potolit, tihnit.
DE╚śT├ŹNDE vb. v. cobor├«, descinde, scobor├«.
A (se) destinde Ôëá a (se) ├«ncorda
A destinde Ôëá a ├«ncorda
DEST├ŹNDE vb. III. refl. 1. A-╚Öi sl─âbi ├«ncordarea, a se relaxa, a se sl─âbi. 2. (Despre fiin╚Ťe) A se ├«ntinde, a se ├«ndrepta. ÔÖŽ A se odihni; a se distra. [P.i. dest├şnd, perf.s. -insei, part. -ins. / dup─â ├«ntinde, cf. fr. d├ętendre].
DEST├ŹNS, -─é adj. 1. Relaxat. 2. (Despre ╚Ťinuturi, suprafe╚Ťe) Desf─â╚Öurat ├«n toat─â ├«ntinderea lui, ├«ntins. [< destinde].
DEST├ŹNDE vb. refl. 1. a-╚Öi sl─âbi ├«ncordarea; a se relaxa. 2. (despre fiin╚Ťe) a se ├«ntinde, a se ├«ndrepta. ÔŚŐ (fig.) a se lini╚Öti, a se odihni; a se distra, a se recrea. (dup─â fr. d├ętendre)
DEST├ŹNS, -─é adj. relaxat, calm, lini╚Ötit. (< destinde)
de╚Öt├şnge (-g, -ns), vb. ÔÇô A cobor├«, a se da jos. ÔÇô Var. de╚Ötinde. Lat. desc─Ľnd─Ľre (Candrea-Dens., 495; Tiktin; Candrea), cf. it. descendere, fr. descendre, sp. descender. Este dublet de la forma neol. descinde, vb. (a cobor├«, a se da jos; a se opri, a se caza; despre poli╚Ťie, a face o descindere ├«ntr-o cas─â sau ├«ntr-un local), cu sensurile fr. descendre. ├Änv. (sec. XVI-XVII).
A DEST├ŹNDE dest├şnd tranz. A face s─â se destind─â. /des- + a [├«n]tinde
A SE DEST├ŹNDE m─â dest├şnd intranz. 1) A deveni mai pu╚Ťin ├«ncordat; a se relaxa. 2) (despre nervi sau st─âri de spirit) A reveni la starea normal─â; a pierde tensiunea. 3) (despre persoane) A se ├«ntinde ├«n toat─â lungimea ├«n scopul relax─ârii. /des- + a [├«n]tinde
destinde v. 1. a ├«ntinde la larg: Basta ├«╚Öi destinse armia ├«n r├óndueal─â de b─âtaie B─éLC.; 2. a r─âsfira: somnu ÔÇÖ╚Öi destinde aripa somnoroas─â AL.; 3. a slobozi ceva ├«ntins: a destinde arcul [V. ├«ntinde].
*dest├şnd, -t├şns, a -t├şnde v. tr. (d. fr. d├ętendre. V. detent─â). Fac s─â nu ma─ş fie ├«ntins (├«ncordat): a destinde o coard─â, un arc. Fig. Fac s─â nu ma─ş fie ├«ncordat (╚Öi dec─ş s─â fie ma─ş bun): rela╚Ťiunile ├«ntre vecin─ş sÔÇÖau destins. ÔÇô ├Än vest ╚Öi ÔÇ×├«ntind, desf─â╚ÖorÔÇŁ. V. b─âl╚Ťesc.
de╚Öt├şng, -├şns, a -├şnge v. tr. (lat. desc├ęndere, dup─â verbele ├«n -ing, ca ├«ncing). Vech─ş. Descind, m─â scobor.
DESTINDE vb. 1. a se relaxa, a sl─âbi. (Un arc care s-a ~.) 2. a l─ârgi, a sl─âbi, (pop.) a slobozi. (A ~ funia care lega animalul.) 3. a (se) ├«ndrepta, a (se) ├«ntinde. (╚śi-a ~ corpul.)
destinde vb. v. CALMA. DOMOLI. LINI╚śTI. POTOLI. RECREA.
DESTINS adj. 1. discordat, relaxat, sl─âbit. (Arc ~.) 2. lejer, (livr.) lax. (O leg─âtur─â ~.)
destins adj. v. CALM. DOMOL. LINI╚śTIT. MOLCOM. NETULBURAT. PA╚śNIC. POTOLIT. TIHNIT.
deștinde vb. v. COBORÎ. DESCINDE. SCOBORÎ.

Destins dex online | sinonim

Destins definitie

Intrare: destinde
destinde verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: destins
destins adjectiv
Intrare: deștinge
deștinge verb grupa a III-a conjugarea a X-a
Intrare: deștinde
deștinde verb grupa a III-a conjugarea a X-a