DESPREUNÁ, despreún, vb. I. Tranz. (Învechit și popular; despre lucruri sau ființe care sînt unite) A despărți. Tu, mîndruță-așa ziceai, Că nu este om pe lume Pe noi să ne despreune. Iată, omul s-a aflat, Pe noi ne-a despreunat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 255.