Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1069107:

disprețuíre sf [At: LEON ASACHI, B. 72/5 / V: (înv) des~, (îvr) despreciuíre, (îvr) dispreciu~ / Pl: ~ri / E: disprețui] 1-2 Manifestare a disprețului (1-2) față de cineva Si: disprețuit1 (1-2). 3-4 Tratare cu dispreț (1-2) a cuiva Si: disprețuit1 (3-4). 5 Neluare în seamă Si: disprețuit1 (5). 6 (Înv) Ocărâre. 7 (Îvr) Depreciere.

Desprețuire dex online | sinonim

Desprețuire definitie

Creare CV Creare CV