despironí vtr [At: DEX / Pzi: ~nésc / E: des- + pironi] 1-2 A (se) desprinde din piroane.

DESPIRONÍ, despironesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Rar) A (se) desprinde din piroane. – Pref. des- + pironi.

DESPIRONÍ, despironesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Rar) A (se) desprinde din piroane. – Des¹- + pironi.

DESPIRONÍ, despironesc, vb. IV. Refl. (Neobișnuit) A se desprinde din piroane. Au aflat un zmău răstignit, pironit și cătușit bine pe părete... Zmăul... s-a înflat o dată și s-au despironit și descătușit de pe părete. SBIERA, P. 51.

despironí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. despironésc, imperf. 3 sg. despironeá; conj. prez. 3 să despironeáscă

despironí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. despironésc, imperf. 3 sg. despironeá; conj. prez. 3 sg. și pl. despironeáscă