Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

12 defini╚Ťii pentru descruntat

descrunt├í [At: C. PETRESCU, C. V. 7 / Pzi: descr├║nt / E: des- + [├«n]crunta] 1-2 vtr (D. ochi, spr├óncene, fa╚Ť─â etc.) A(-╚Öi) ├«mbl├ónzi privirea, expresia aspr─â, ├«ncruntat─â a fe╚Ťei. 3-4 vtr A(-╚Öi) descre╚Ťi fruntea. 5 vt (Mpp; c.i. persoane) A vindeca de un fel de paralizie a ochilor.
DESCRUNT├ü, descr├║nt, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. (Rar) A(-╚Öi) descre╚Ťi fruntea; a(-╚Öi) ├«mbl├ónzi privirea, expresia aspr─â, ├«ncruntat─â a fe╚Ťei. ÔÇô Pref. des- + [├«n]crunta.
DESCRUNT├ü, descrunt, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. (Rar) A(-╚Öi) descre╚Ťi fruntea; a(-╚Öi) ├«mbl├ónzi privirea, expresia aspr─â, ├«ncruntat─â a fe╚Ťei. ÔÇô Des1- + [├«n]crunta.
DESCRUNT├ü, descr├║nt, vb. I. Tranz. (Rar) A ├«mbl├«nzi privirea, expresia aspr─â, crunt─â a fe╚Ťei. Sur├«se ├«ndat─â prin somn unui vis ╚Ö─âgalnic care-i descrunt─â figura. C. PETRESCU, C. V. 7.
descruntá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 descrúntă
descruntá vb., ind. prez. 3 sg. descrúntă
DESCRUNT├ü vb. v. descre╚Ťi.
A se descrunta Ôëá a (se) ├«ncrunta
A DESCRUNTÁ descrúnt tranz. rar (sprâncenele, fruntea) A face să se descrunte. /des- + a [în]crunta
A SE DESCRUNT├ü m─â descr├║nt tranz. A exprima mul╚Ťumire, av├ónd o min─â destins─â. /<des- + a [├«n]crunta
*descr├║nt, a -├í v. tr. (d. crunt). ├Äm─ş descrunt fa╚Ťa, ├«m─ş ia┼ş o fa╚Ť─â mai vesel─â, nu a╚Öa de crunt─â. V. refl. M─â ├«nveselesc la fa╚Ť─â.
descrunta vb. v. DESCREȚI.

Descruntat dex online | sinonim

Descruntat definitie

Intrare: descrunta
descrunta verb grupa I conjugarea I
Intrare: descruntat
descruntare infinitiv lung
descruntat participiu