DESCRÉȘTE, descresc, vb. III. Intranz. A scădea, a se reduce, a se micșora, a se împuțina. Zgomotoși, forfotesc în jurul cuptorului care descrește văzînd cu ochii. BOGZA, C. O. 225. Îmi arătară o formă neagră carbonizată, peste care lumina focului creștea și descreștea fioroasă. GALACTION, O. I 579. Mica lui umbră care singură mai mișca, descrescînd în scurgerea orelor. ANGHEL, PR. 64. – Forme gramaticale: perf. s. descrescui, part. descrescut.